În şcoli, limba română nu este predată corespunzător, astfel că din ce în ce mai mulţi părinţi clujeni caută modalităţi alternative pentru învăţarea limbii române de către copiii lor, care studiază la şcoli în limba maghiară, scrie în numărul de miercuri al cotidianului maghiar „Krónika” conform agenției maghiare de știri MTI.
Potrivit articolului din ziar, în majoritatea cazurilor,
predarea limbii române la şcoală are ca rezultat o cunoaştere
pasivă a limbii şi nu încurajează copiii să vorbească română în
situaţii reale din viaţă. Multora dintre copii li se întâmplă să
experimenteze situaţii în care fac o mică greşeală gramaticală, iar
din acest motiv se râde de ei; prin urmare, foarte mulţi copii
maghiari dezvoltă inhibiţii faţă de limba română şi nu îndrăznesc
să vorbească limba oficială a statului.
Unii părinţi au declarat: când erau mici, ei s-au jucat în
spatele blocului cu alţii copii, printre care şi mulţi copii
români, astfel că au folosit în mod instinctiv limba română. Însă
şcolarii de astăzi au un program mult mai încărcat, iar părinţii nu
mai lasă copiii să se joace pe stradă, astfel că nu prea apar
ocazii în care aceştia să se poată juca alături de copii vorbitori
de limba română.
Unii dintre părinţii au spus că plătesc meditaţii de limba
română, iar alţii caută locuri în care se fac activităţi sportive
coordonate de un antrenor care are româna ca limbă maternă. Sunt
tot mai răspândite şi cursurile de limbă română, unde copiii sunt
învăţaţi să folosească limba română.
În 2016, Şcoala de Limbă “Musafir” din Cluj-Napoca a fost prima
care a organizat cursuri de limba română pentru copiii maghiari şi
se pare că interesul manifestat pentru acestea este unul imens, a
spus Csilla Gyöngyösi, coordonatorul şcolii.
“Foarte mulţi copii maghiari sunt inhibaţi în această privinţă.
Nu vor să vorbească limba română, deoarece au avut parte de o
experienţă neplăcută în legătură cu asta. De aceea, noi acordăm
atenţie acestui aspect, să punem capăt acestei inhibiţii”, a
explicat. În opinia sa, în majoritatea cazurilor, şcoala pedepseşte
lipsa de cunoştinţe şi nu răsplăteşte cunoştinţele, iar pentru a
putea vorbi, copiii au nevoie de încurajare.
Şi potrivit directorului de studii al “Bridge Language Study
House”, Gyöngyvér Pillich-Wright, interesul pentru cursurile de
limba română este unul crescut. Acesta a menţionat că există şi
solicitări potrivit cărora copiii care studiază la şcoli maghiare
şi Cluj-Napoca şi care nu au rezultate bune la limba română, să
vină în grup la cursuri.
“Trăim într-un mediu lingvistic românesc şi avem multe
cunoştinţe pasive. Nu trebuie să învăţăm limba de la zero, ci
trebuie să ne concentrăm pe activarea abilităţilor lingvistice şi
pe crearea încrederii în sine. Astfel încât copilul să aibă curajul
să intre într-un magazin şi să ceară în limba română o pâine sau să
vorbească cu un copil român, la bazin, la înot”, a explicat
profesorul.
