Planurile Comisiei Europene de a obliga marile companii să dea publicităţii taxele şi profiturile câştigate în fiecare ţară au suferit joi o nouă amânare după ce 13 state membre UE şi-au exprimat opoziţia faţă de acest act legislativ, transmite Bloomberg conform Agerpres.
Dacă actul legislativ ar fi fost aprobat, ar fi putut fi demarate negocierile cu Parlamentul European în vederea finalizării legii. Parlamentul European a aprobat versiunea sa a legii încă din 2017.
În pofida eforturilor Finlandei, ţara care în prezent deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, o minoritate de blocaj compusă din 13 state a respins planul, multe din cauza mecanismului legal utilizat de UE.
„Pare să existe un sprijin larg pentru ideea privind creşterea transparenţei cu privire la raportarea taxelor companiilor dar este clar că există şi o opoziţie puternică faţă de baza juridică a acestei propuneri. În consecinţă, este nevoie de mai multă muncă pentru această propunere”, a declarat ministrul finlandez al Muncii, Timmo Harakka.
Luxemburg, Irlanda, Suedia, Austria, Cipru şi Malta se numără printre cele 13 state care insistă că acest act legislativ ar trebui să fie considerat o lege în domeniul fiscal şi nu ca o lege care vizează piaţa unică a UE. Uniunea Europeană a utilizat principiul juridic al pieţei unice ca o bază legală pentru acest act legislativ şi pentru că, spre deosebire de o lege în domeniul fiscal, legile care vizează piaţa unică nu au nevoie de aprobarea unanimă a statelor membre.
În schimb, Finlanda şi alte state membre în frunte cu Franţa, Italia, Spania, Polonia, Olanda, Danemarca şi Belgia au susţinut în cursul dezbaterilor că legislaţia are legătură cu transparenţa şi nu cu fiscalitatea.
„Legislaţia nu impune o taxă şi nu afectează baza de taxare a corporaţiilor. În consecinţă nu afectează suveranitatea statelor membre în domeniul fiscalităţii naţionale”, a spus Timmo Harakka.
Acesta a fost primul vot care a fost exprimat după mai mult de trei ani de la propunerea legislaţiei. Potrivit unor oficiali din cadrul preşedinţiei finlandeze la Consiliul UE, dacă un singur stat membru ar fi aprobat planul, acesta ar fi putut merge mai departe.
