Dacă am face un Who`s Who al candidaților la europarlamentarelor ne-am umple de bube, mucegaiuri și noroi. Oamenii cu memorie sunt cei mai năpăstuiți pentru că-și amintesc tot (poartă un nume, hiperthymesia): trădări, imposturi, minciuni peste minciuni, fraude și evaziuni. Dar peste oamenii cu memorie trec carurile triumfale fără probleme: sunt puțini, vor să stea ei ca omul cu sacoșa din Piața Tien An Men în fața tancurilor, dar sunt măturați de entuziasmul popular indus de speranța ieșirii din tunel. Rămân niște pete umane de care nu-și mai amintește nimeni, se spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.
Adevărul e că oamenii stau prost cu nervii. Sunt loviți unii de depresie, alții de tulburări multipolare. Unii nu mai cred nimic, alții – totul, pentru că altminteri nimic nu ar mai avea sens. Argumentele, principiile, planurile – sunt secundare. Memoria a devenit fatală: e periculos să ne amintim ce a făcut unul acum treizeci de ani, altul acum douăzeci și altul ieri… Nu trebuie să ne amintim că Cioloș și-a plimbat petlițele și armamentul din dotarea Securității pe strada Doinei Cornea, că a fost în tineretul PUNR și apropiat al lui Gheorghe Funar, înainte de a intra de partea bună a Forței și a le părea unora luminița din capătul tunelului. Să uităm că Iohannis a fost omul USL-ului decis la Grivco, că a avut propriile probleme cu ANI și justiția și că, fără monstruoasa coaliție și fără supraexpunerea de atunci ca alternativă la Boc și Predoiu, s-ar fi plimbat și azi pe bicicletă prin Sibiu, nu cu limuzina prin țară. Să uităm de proprietățile însușite de bună credință însă, pare-se, cu acte dubioase. Sau de promisiunea că va face tot posibilul să reformeze sistemul de educație care e praf și azi, la aproape cinci ani de la învestitură, mai spune REL.