Un cercetător a reuşit acolo unde nenumăraţi criptografi, lingvişti şi programe de computer au eşuat – spargerea codului unuia dintre cele mai misterioase texte din toate timpurile, manuscrisul ”Voynich”, relatează Press Association şi The Telegraph citate de Agerpres.
Deşi scopul şi înţelesul manuscrisului le-au scăpat învăţaţilor timp de mai bine de un secol, doctor Gerard Cheshire a avut nevoie de doar două săptămâni pentru a descifra limbajul şi sistemul de scriere din faimosul manuscris, cu ajutorul unei combinaţii specifice gândirii laterale şi ingeniozităţii.
Manuscrisul ”Voynich” este un text medieval redactat şi ilustrat de mână la jumătatea secolului al XV-lea, conform datării cu carbon.
Numele său provine de la cel al lui Wilfrid M Voynich, un comerciant de cărţi şi anticar din Polonia, care a achiziţionat manuscrisul în anul 1912.
Textul este găzduit în Universitatea Yale din Statele Unite.
Printre numele celebre care au încercat să spargă codul manuscrisului s-a numărat şi informaticianul britanic Alan Turing.
FBI a avut de asemenea o tentativă de descifrare a textului şi a ilustraţiilor care îl însoţesc în timpul Războiului Rece, existând bănuiala că manuscrisul avea legătură cu propaganda comunistă, notează Press Association.
Cheshire, cercetător asociat la Universitatea din Bristol, a descris modul în care a reuşit să descifreze manuscrisul şi a subliniat totodată că acesta reprezintă singurul exemplu cunoscut de limbaj proto-romanic. ”Am trăit o serie de momente ‘evrica!’ în timp ce descifram codul, urmate de un sentiment de neîncredere şi entuziasm când am realizat amploarea realizării, atât în ceea ce priveşte importanţa lingvistică cât şi a revelaţiilor despre originea şi conţinutul manuscrisului”, a spus el.
„Ceea ce dezvăluie el este mai uimitor decât miturile şi fanteziile pe care le-a generat. Spre exemplu, manuscrisul a fost compilat de călugăriţele dominicane drept sursă de informaţii pentru Maria de Castilia, Regină de Aragon, mătuşă cu Caterina de Aragon. Nu este nicio exagerare dacă susţinem că această lucrare reprezintă una dintre cele mai importante realizări până la această dată în lingvistica romanică. Manuscrisul este redactat în proto-romanică – din care au evoluat limbile romanice de astăzi, precum portugheza, spaniola, franceza, italiana, româna, catalana şi galiciana”, a precizat cercetătorul.
”Limbajul folosit era ubicuu în zona mediteraneană în perioada medievală, însă era rareori utilizat în scris în documente oficiale sau importante deoarece limba latină era limba regalităţii, a bisericii şi a guvernului. Ca urmare, limbajul proto-romanic s-a pierdut; până acum”, a completat specialistul.
Cheshire a explicat, de asemenea, în termeni lingvistici, ce a făcut ca acest manuscris să fie atât de neobişnuit. „Foloseşte o limbă dispărută. Alfabetul său este o combinaţie de simboluri nefamiliare şi unele mai familiare”, a spus el.
„Nu include semne de punctuaţie dedicate, deşi unele litere au variante simbolice care indică semne de punctuaţie sau accente fonetice. Există doar litere mici şi nu există consoane duble”, a adăugat cercetătorul precizând că textul ”include şi câteva cuvinte şi abrevieri în limba latină”.
Următorul pas constă în utilizarea acestor descoperiri pentru a traduce întregul manuscris şi realizarea unui lexicon, însă Cheshire a recunoscut că acest proces va fi unul de durată şi va necesita finanţare deoarece manuscrisul cuprinde peste 200 de pagini.
„Acum, limbajul şi sistemul de scriere a fost explicat, paginile manuscrisului au fost puse la dispoziţia savanţilor pentru a le explora şi a dezvălui, în premieră, adevăratul conţinut lingvistic şi informativ”, a adăugat el.
Studiul a fost publicat în jurnalul Romance Studies.
Rezolvarea misterului din spatele textului şi ilustraţiilor deschide calea către înţelegerea vieţii de zi cu zi a femeilor din Europa medievală. Manuscrisul este compendiu despre remedii naturiste, băi terapeutice şi interpretări astrologice legate de probleme fizice şi psihice, reproducere şi maternitate, cu care se confruntau femeile la acea vreme, notează The Telegraph. Textul conţine sfaturi despre prevenirea infecţiilor în sarcină sau despre provocarea unui avort. Spre exemplu, formula ”omor néna” înseamnă ”copil mort”, cuvântul ”omor” regăsindu-se şi în prezent în limba română.
