Consiliul Superior al Magistraturii
Secția pentru judecători
Scrisoare deschisă
pentru apărarea independenței justiției față de presiunile politice
exercitate asupra judecătorului național învestit cu o procedură judiciară
în cazul doamnei Laura Codruța Kovesi
Având în vedere că în ultimele zile s-au intensificat declarațiile și acțiunile publice ale unor oameni politici de la nivelul Parlamentului European, cu referire expresă la procedurile judiciare în care este implicată doamna Laura Codruța Kovesi, declarații care au potențial de imixtiune în procedurile cu care sunt învestiți magistrați din România, separat de susținerea politică pentru numirea sa în funcția de Procuror șef al Parchetului European, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 126 alin. (1) și 133 alin. (1) din Constituție și a prevederilor Legii nr. 317/2004 republicată cu modificările și completările ulterioare adoptă prezenta poziție publică:
Principiile fundamentale ale Uniunii Europene, stabilite prin tratate impun respectarea fundamentelor Uniunii și a competențelor autorităților statelor membre și instituțiilor europene. Cooperarea loială între palierele decizionale trebuie să se fondeze pe respectarea strictă a competențelor și urmărirea valorilor definite de dreptul primar al Uniunii și de constituțiile statelor membre.
Tratatul Uniunii Europene stabilește în art. 2 că statul de drept și justiția independentă fac parte din patrimoniul de valori comune care trebuie respectate de toți oficialii și instituțiile europene și trebuie garantate și asigurate la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea, este stabilit că în materie de organizare judiciară competența aparține statelor în baza principiului autonomiei de decizie și trebuie să fie respectate standardele unei justiții independente, atât funcțional, cât și personal pentru magistrați.
Constituția României stabilește, cu relevanță în prezenta situație, în art. 124-126, 131 alin. (1) și 132 alin. (2) cadrul organizării judiciare, în condiții de independență, imparțialitate, legalitate și responsabilitate, iar, în art. 133, stabilește atribuția exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independența justiției, competență exercitată conform atribuțiilor trasate de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Standardele internaționale (cum ar fi, dar fără a se limita la, cele ale Comisiei pentru Democrație prin Drept – Comisia de la Veneția sau ale Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare) definesc conceptul de independență funcțională și personală a justiției și magistraților, iar jurisprudența constantă a Curții Constituționale a României definește în concret aplicarea acestor standarde modelului de organizare judiciară din România. Aceste standarde impun ca în activitatea judiciară, autoritățile judiciare și judecătorii să nu poată fi supuși niciunui fel de presiune directă sau indirectă, publică sau nepublică, raportat la cauzele cu care sunt sesizați și pe care le au în soluționare în diferite etape procesuale. Reiese că aceasta este o garanție generală cu obligație corelativă a oricăror persoane cu diferite puteri de decizie sau instituții, indiferent cine sunt acestea, de a nu acționa în sensul creării unor presiuni asupra instituțiilor judiciare sau magistraților relativ la cauze concrete.
În concluzie, declarațiile și acțiunile unor oficiali europeni, în mod nedisimulat și în afara atribuțiilor lor statutare, au afectat independența justiției din România în ceea ce privește o procedură judiciară aflată în curs de soluționare la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pe doamna Laura Codruța Kovesi.
Declarația domnului Manfred Weber președinte al grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European
Eurodeputatul și președintele grupului politic menționat a solicitat direct și fără echivoc ca procedurile judiciare de instrumentare a cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi măsurile luate privind pe doamna Laura Codruța Kovesi să înceteze de îndată. În acest sens prezentăm declarația integrală publicată pe Tweeter în data de 29.03.2019 în original în limba engleză și traducerea în limba română:
“If the legal proceedings against Ms Kövesi are not undone, we will ask for a debate in the next plenary session of the European Parliament. We also urgently call on the @PES_PSE and @ALDEParty to speak out against their sister parties in the Romanian government”
“Dacă procedurile legale împotriva dnei Kovesi nu vor fi revocate/reconsiderate vom cere o dezbatere în următoarea sesiune plenară a Parlamentului European. Facem, de asemenea, apel la @PES_PSE şi @ALDEParty să ia poziţie publică împotrivă partidelor surori din Guvernul României.”
Astfel, în condițiile în care doamna Laura Codruța Kovesi a depus contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva măsurii adoptate de procurorul de caz, deci în condițiile în care judecătorul de drepturi și libertăți era sesizat, solicitarea oficialului european de revocare, de îndată, a măsurilor luate sub amenințarea organizării unei dezbateri privind sistemul de justiție din România în Plenul Parlamentului European, reprezintă fără echivoc un element de presiune asupra judecătorului național.
Raportat la principiile statului de drept și separației între puteri, gestul omului politic de ordin imperativ reprezintă o încălcare a valorilor statuate în art. 2 din Tratat raportat la independența justiției din România.
Declarația domnului Guy Verhofstadt președinte al grupului ALDE din Parlamentul European
“The ongoing Rule of Law backsliding in #Romania cannot be tolerated and the EU should stand up for anti-corruption fighter Laura Codruta Kovesi, who is now abusively under judicial control on a politically instrumented file and banned to leave the country.”
“Actuala direcţie a statului de drept în #Romania nu poate fi tolerată și UE ar trebui să ia poziţie în favoarea luptătoarei împotriva corupției Laura Codruţa Kovesi, care se află acum abuziv sub control judiciar într-un dosar instrumentat politic și îi este interzisă părăsirea țării”
Deși în spațiul public acuzațiile cu privire la aspectele ce formează acum obiectul unor proceduri judiciare erau prezentate cu mult înainte de depunerea candidaturii doamnei Kovesi, autorităților române li se solicită să ia măsuri pentru ca orice procedură judiciară să fie sistată având în vedere procedurile administrative la nivelul Uniunii.
Sub acest aspect trebuie menționat faptul că este inadmisibil să se considere că autoritățile naționale din cadrul puterii executive sau legislative pot dispune asupra activităților ce sunt în competența instanțelor naționale de control asupra legalității măsurilor procesuale luate de procuror. De asemenea, este de neconceput în baza principiilor statului de drept și al independenței justiției ca instanțele naționale să își desfășoare activitățile raportat la alte criterii decât legea sau să își condiționeze exercitarea atribuțiilor de activitatea altor autorități politice de la nivelul statului membru sau al Uniunii.
Soluționarea cauzelor cu care magistrații sunt învestiți se realizează independent de calendarul politic, agenda și activitatea altor instituții, așa cum în mod constant s-a reținut în numeroase hotărâri ale CSM. Raportat la acest aspect solicitarea liderului politic ca procedurile judiciare să fie înghețate până se soluționează procedurile politice de numire a Procurorului European reprezintă un demers de natură a afecta independența instanțelor naționale. În acest context, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că o asemenea conduită reprezintă o modalitate de afectare a independenței justiției din România.
Decizia domnului Tajani Președintele Parlamentul European de punere pe ordinea de zi a Conferinței Liderilor Politici a discutării unui caz aflat în procedură judiciară
Luni, 01.04.2019, domnul Antonio Tajani a transmis convocator pentru ședința Conferinței președinților (comitetul liderilor politici din Parlamentul European) ce urma să aibă loc pe data de 3 aprilie 2019 în vederea discutării situației judiciare a doamnei Laura Codruța Kovesi. La aceeași dată, de 3 aprilie 2019, se desfășoară și procedura de contestare a măsurii preventive în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul doamnei Kovesi.
Inițiativa de discutare a acestui aspect în forul de conducere al Parlamentului European, for eminamente politic, care are și competența de a stabili subiectele de dezbatere privind situații din statele membre, mai ales după declarația domnului Manfred Weber, arată o presiune concertată privind cauze aflate în investigare și decizii ce sunt așteptate de la judecătorul național.
Ulterior ședinței care a avut loc în data de 3 aprilie 2019, deși domnul Antonio Tajani s-a referit la principiul neingerinței, domnia sa a menționat că va transmite o scrisoare în care să arate îngrijorarea cu privire la măsurile judiciare. Este în afara principiului independenței justiției să primească scrisori de la autorități politice sau să primească indicații de la autoritățile naționale în situația în care scrisoarea convenită în Conferința președinților (comitetul liderilor politici din Parlamentul European) este destinată Guvernului statului membru. Scrisoarea menționată a fost anunțată la ora la care judecătorul național se afla în derularea procedurii judiciare.
Conchizând, Președintele Tajani a menționat că dorește să discute măsura controlului judiciar al doamnei Kovesi raportat la alte proceduri administrative din Parlamentul European exact pe data de 03.04.2019, în Conferința Președinților, domnul Manfred Weber a cerut dezbatere în Plenul Parlamentului dacă investigațiile privind-o pe doamna Kovesi nu sunt oprite, iar domnul Guy Verhofstadt a considerat că autoritățile judiciare din România derulează o anchetă politică abuzivă, deși cenzura acestui fapt este de competența exclusivă a judecătorului național.
În măsura în care se afirmă public că este o anchetă asupra căreia autoritățile trebuie să intervină se pun în discuție chiar principiile funcționării independente a justiției și al separației puterilor în stat de către înalți demnitari europeni.
Așadar, discutarea unor situații judiciare de către una dintre structurile de conducere ale Parlamentului European, care nu are niciun fel de competență conform Tratatului pe aceste chestiuni, anunțată public pentru aceeași dată la care un judecător dintr-un stat membru este învestit să dea o soluție judiciară, reprezintă în mod evident un element de presiune asupra instanțelor naționale.
Atunci când ingerința este referitoare la un caz concret și când aceasta vine de la o persoană care deține funcții de răspundere politică națională sau europeană, reprezintă o încălcare a independenței justiției și nu se poate circumscrie dreptului la opinie sau analizei generale de sistem.
În privința afectării independenței justiției, în practica C.S.M., dar și în documentele care cuprind standardele internaționale în materie, s-a arătat că nu este necesar a se demonstra dacă acțiunea de presiune a avut sau nu un rezultat concret, pentru ca aceasta să fie încadrată ca afectare a independenței justiției.
Astfel, analizând soluțiile Consiliului Superior al Magistraturii din România privind interpretarea situațiilor generatoare de presiuni asupra instituțiilor judiciare și a magistraților, având consecința subminării independenței justiției în ansamblul său, așa cum este definită de art. 126 alin. (1) din Constituție, modul în care CSM a interpretat și sancționat declarații și acțiuni ale oamenilor politici sau instituțiilor din sfera celorlalte puteri, se impune constatarea faptului că situațiile semnalate sunt cu mult mai severe din perspectiva funcțiilor celor care le-au generat și prin impactul acestora asupra societății românești.
Conform competențelor stabilite de tratatele Uniunii Europene, independența justiției se garantează conform mecanismelor constituționale din statele membre, iar în cazul de față, fiind creată presiune nelegitimă pe judecători și instituții judiciare din România, în baza art. 133 din Constituție, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să facă aplicarea prevederilor legale privind apărarea independenței justiției.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii analizează cu imparțialitate și obiectivitate conduita oamenilor politici raportată la independența justiției, indiferent de nivelul lor de reprezentare național sau european, pentru că numai prin acțiune imparțială, obiectivă şi neselectivă se pot promova deplin valorile europene ale independenței justiției și domniei legii, prin identificarea derapajelor și corectarea lor.
Față de cele de mai sus, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii constantă că, prin declarațiile și prin acțiunile lor, domnii Manfred Weber, Guy Verhofstadt și Antonio Tajiani au procedat de natură a pune presiune pe judecătorul național învestit cu soluționarea cauzei, ingerințe cu consecința subminării independenței justiției, înfăptuită prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii
