În opinia lui Zsolt Semjén, colaborarea de încredere dintre Viktor Orbán şi Hunor Kelemen este totală, dar alianţa dintre UDMR şi Fidesz-KDNP nu au decis-o politicienii, ci a fost impusă de alegătorii maghiari din Transivania, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Vicepremierul Guvernului Ungariei a rostit un discurs la
Congresul UDMR de vineri de la Cluj-Napoca, în care a declarat:
acei alegători maghiari transilvăneni, care au votat UDMR cu o
majoritate covârşitoare la alegerile din România, iar la cele din
Ungaria – Fidesz-KDNP, au forţat partidele de guvernământ din
Ungaria şi UDMR-ul să colaboreze.
Semjén a spus: “nimic ce slăbeşte UDMR nu poate fi acceptat”,
deoarece o Uniunea slabă ar însemna sfârşitul reprezentării
maghiare puternice în administraţiile locale şi în Parlamentul de
la Bucureşti. Acesta consideră că UDMR are un rol în relaţiie
româno-maghiare. Totodată, consideră vicepremierul, atunci când
cele două ţări au colaborat, aceasta a ajutat şi absorbţia
fondurilor europene în România şi Ungaria.
Adresându-se politicinilor români prezenţi al Congresul UDMR,
Zsolt Semjén a spus: UDMR şi Ungaria nu au cerut niciodată drepturi
pentru minorităţi, nemaîntâlnite în UE. “Dacă am accepta că există
drepturi care se cuvin altora, dar nu maghiarilor din Transilvania,
am accepta că suntem inferiori, mai josnici decât alte popoare.
Dacă altora li se cuvine, şi nouă ni se cuvine, dacă alţii au voie
şi noi avem. Cerem înţelegerea faptului că ceea ce noi cerem nu
este extremitate, ci normalitare” – a formulat vicepremierul ungar.
Zsolt Semjén a anunţat: românii din Ungaria cântă imnul
României şi arborează steagul românesc pe clădirile ei, când
doreşte. Maghiarii din Transilvania cer şi ei folosirea liberă a
propriilor simboluri. Politicianul a amintit că Ungaria şi-a reglat
relaţia cu Serbia, în cadrul Grupului de la Vişegrad (V4)
colaborează minunat cu Slovacia şi este pregătită să colaboreze şi
cu România. Acesta a adăugat: lipsa colaborării nu depinde de
partea maghiară.
Cel care a transmis mesajul Fidesz, liderul facţiunii
parlamentare a partidului, Máté Kocsis a atras atenţia asupra
importanţei alegerilor europarlamentare, remarcând că este o
sarcină comună efortul de a convinge Bruxelles-ul să ia o decizie
privind apărarea comunităţilor minoritare autohtone. Kocsis a
adăugat: viitorii europarlamentari Fidesz vor lua cuvântul
împotriva încălcării drepturilor.
“Pentru noi nu este acceptabil să fie interzise simboluri
maghiare, nu poate fi acceptabil ca maghiari inocenţi să fie
încarceraţi şi nu este acceptabil nici să fie renaţionalizate
proprietăţi private, civile, respectiv bisericeşti” – a formulat
politicianul Fidesz.
Mesajul partidului ungar de opoziţie MSZP (Partidul Socialist
Ungar) a fost transmis de către Zsolt Molnár, vicepreşedintele
comisiei de solidaritate naţională din Parlamentul Ungariei, care a
arătat: unificarea naţiunii maghiare poate avea loc doar într-o
Europă care nu are graniţe interne şi are o monedă unică. Acesta a
spus: MSZP consideră UDMR singurul reprezentant credibil al
maghiarilor din Ardeal, susţine dubla cetăţenie, extinderea
dreptului de vot ale maghiarilor din afara graniţelor, este de
acord cu strădaniile privind autonomia şi propun reluarea
şedinţelor comune de guvern ungaro-române.
Mesajul LMP (Politica Poate fi Altfel) a fost transmis de către
Péter Ungár. Acesta a spus: poziţia partidului său s-a schimbat în
multe privinţe în ultimii zece ani, dar acesta suţine cauza
maghiarilor de peste hotare în mod neclintit în fiecare forum, şi
munceşte pentru ca şi în Ungaria să existe între partidele de
opoziţie consens în ceea ce priveşte politica naţională.
Mesajul Federaţiei Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN) a
fost transmis de către preşedintele Loránt Vincze, care a spus:
organizaţia paneuropeană, cu o istorie de 70 de ani, nu a fost
niciodată atât de aproape ca acum de a reglementa la nivel european
cauza minorităţilor autohtone şi chiar UDMR a dat startul
iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack.
Reprezentanţi ai partidelor maghiare din Voidodina, Slovacia,
Ucraina Subcarpatică şi Croaţia au rostit şi ei discursuri la
congres.