China este primul partener comercial al Africii; nu-i deci de mirare că summit-ul China-Africa de la Beijing se concentrează pe cooperaera economică. Dealtfel, o serie de state africane au anunţat că vor semna contracte în cursul celor două zile cât durează Forumul economic. Trebuie ştiut că investiţiile chinezeşti în Africa – în particular în proiecte de infrastructuri – ating sume gigantice. Cabinetul american China Africa Research Initiative al universităţii Johns-Hopkins afirmă că între anii 2000 şi 2016, China a împrumutat Africii în jur de 125 de miliarde de dolari.
Nevoia de bani chinezeşti ocupă dealtfel avanscena şi la Forumul economic de la Beijing. Preşedintele chinez Xi Jinping a promis luni alte 60 de miliarde de dolari continentului african, „un ajutor fără condiţii politice” prealabile, s-a lăudat liderul chinez.
In război comercial cu America lui Donald Trump, Xi Jinping vrea să profite de acest summit pentru a celebra „prietenia” sino-africană. Si să-şi extindă „noul drum al mătăsii”, iniţiativă enormă ce vizează să dezvolte infrastructurile şi legăturile comerciale dintre China şi restul lumii şi să-i securizeze sursele de aprovizionare.
Această strategie, dezechilibrată şi generatoare de efecte perverse în opinia unora, provoacă însă critici acerbe în Occident unde se subliniază faptul că anumite ţări africane se îndatorează enorm de mult faţă de China acceptând banii acesteia, aşa-zis „pe nimic”. Stabilitatea financiară a anumitor state riscă să aibă de suferit decenii la rând de acum încolo, avertizează FMI şi Banca Mondială. Unii acuză chiar China de „neo-colonialism”,lucru respins, dezminţit chiar de la tribuna de la Beijing de Cyril Ramaphosan, preşedintele Africii de sud.
Beijing furnizează ajutor ţărilor africane încă din vremea războaielor de independenţă ale acestora contra foştilor colonizatori occidentali. Prezenţa chinezească pe continentul african s-a întărit odată cu dezvoltarea economică spectaculoasă a Chinei. Semn al importanţei strategice pe care o acordă aceasta Africii, anul trecut în Djibouti, Beijing şi-a deschis prima sa bază militară din străinătate.
In paralel, relaţia Chinei cu partenerii săi evoluează: Beijing nu mai vede Africa doar ca pe o piaţă dar şi ca un sub-contractant, asta pentru a compensa creşterea propriilor sale costuri de producţie. China, produce astfel camioane în Africa de sud dar construieşte căi ferate în Nigeria şi uzine de confecţii în Rwanda şi Etiopia. Din spusele autorităţilor de la Beijing, peste 10.000 de firme chinezeşti operează pe continentul african iar în sectorul infrastructurilor, partea societăţilor chinezeşti atinge 50%. Suntem deci departe de idea preconcepută potrivit căreia China nu caută decât materii prime în Africa.