COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS):
Surpriză maximă furnizată azi de președintele Klaus Iohannis, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, în cadrul rundei de declarații pentru presă. Întrebat despre demersul premierului Viorica Dăncilă privind documentul CE scurs în presa de la noi zilele trecute, președintele a făcut exact pe dos decît se aștepta majoritatea zdrobitoare a presei de la noi. O presă în rîndurile căreia mulți așteptau doar semnalul cotrocenist ca să sară cu pixurile pe Dăncilă și să dea titluri explozive gen ”Proasta lui Dragnea ne face de rîs la Bruxelles” etc. În spatele surprizei prezidențiale se află o motivație extrem de puternică, una în virtutea căreia avem motive să credem că scandalul va lua amploare în zilele următoare.
Ce a răspuns Iohannis, întrebat dacă a discutat cu președintele CE, Jean Claude Juncker, despre scandalul listelor negre care ar putea proba o imixitiune nepermisă a CE în justiția de la noi și despre decizia premierului Dăncilă de a cere explicații oficiale de la Bruxelles:
”Acasă nu ne-am consultat, dar am văzut acea scrisoare și nu conține elementele pe care le-ați menționat. Este o scrisoare prin care se cer clarificări, nu se face nicio acuzație acolo. Și, din acest punct de vedere, scrisoarea nu este greșită. Și da, am discutat. În speță, Președintele Juncker m-a abordat și i-am spus că este o preocupare legitimă din partea opiniei publice și opiniei politice din România. L-am rugat să dea în lucru la o echipă care se apleacă cu toată seriozitatea și în toată profunzimea asupra chestiunii și să ne lămurească. Personal, nu cred că este vorba de o imixtiune în actul de justiție, dar nu vreau să dau eu răspunsul în locul Comisiei. I-am rugat, de asemenea, să trateze chestiunea exhaustiv și să vină cu niște răspunsuri pertinente pentru întregul demers, fiindcă, până la urmă, de aici rezultă o creștere a credibilității MCV la noi acasă sau o scădere a încrederii în acest mecanism. Eu cred că lucrurile se vor lămuri și repede, și bine”.
Cum adică?
”Televiziunea corupților”, cum o etichetează tinerii frumoși și liberi, adică Antena 3, prezintă un document care demonstrează atitudini neprincipiale ale înalților oficiali europeni în raport cu România, premierul partidului penalilor – altă etichetă tefelistă – ia atitudine, la fel și ministrul Justiției, pus tot de ”penali”, iar președintele nu dă cu toată povestea de pămînt??
Nu înfierează el penalii și slugoii lor din presă, nu punctează modul în care acest ultim scandal va afecta și mai grav imaginea României? Nu avertizează că de asta vom rămîne fără fonduri europene?
În fine, nu deschide un nou front de luptă de care să profite deontologii unei părți a presei care, cum spuneam, stăteau deja cu pixurile ambalate ca motoarele de Mobră?
De la numirea fără rezerve a actualului premier, Iohannis nu a furnizat vreo surpriză mai neplăcută sectanților lui Coldea&Kovesi.
Declarația lui nu distruge, ci, dimpotrivă, întărește profund demersul premierului Dăncilă de a solicita explicații oficiale în acest scandal. Și lasă să se întrevadă posibilitatea ca acuzațiile de imixtiune a CE în treburile justiției de la noi să fie chiar întemeiate, odată ce declarația sa vine după o discuție pe subiect cu însuși Juncker. Dacă președintele CE o eticheta, scurt, drept o prostie, e de bun simț că altul ar fi fost mesajul președintelui român către presă.
Ba, și mai mult, el însuși îl roagă pe Juncker să constitutie o comisie de anchetă care să se aplece ”cu toată seriozitatea” asupra problemei și să tranșeze lucrurile???
De ce joacă în acest mod – păgubos pentru imginea lui în ochii arhanghelilor anticorupției și avantajos pentru PSD – președintele Iohannis?
Din informațiile noastre, pentru că a fost rugat să-i dea o mînă de ajutor lui Juncker, probabil chiar de către înaltul oficial.
După cum se știe, documentul scos la lumină de Antena 3 a apărut la doar cîteva zile după izbucnirea unui mega-scandal la Bruxelles, unul care i-ar putea încheia rușinos cariera lui Juncker în ultimul an și ceva de mandat.
E vorba de promovarea de către Juncker, la finele lunii trecute, a șefului său de cabient, Martin Selmayr, în postul de secretar general al CE, practic al doilea, ca greutate, în structurile europene.
Noua sesiune a PE a început cu un scandal mamut din acest motiv: europarlamentarii olandezi au susținut că manevra, făcută în spatele ușilor închise, ”distruge toată credibilitatea UE drept campioană a integrităţii şi transparenţei în administraţia publică”, cei francezi au răcnit că oficialii bruxellezi nu au menirea să se promoveze între ei, liberalii au cerut anularea deciziei, verzii au amenințat cu blocarea bugetului, britanicul Nigel Farage a vorbit de nepotism și a punctat că din asemenea motive Marea Britanie a ales Brexitul, iar belgianul Guy Verhofstadt a mers pînă la a avertiza că Juncker riscă soarta lui Jacques Santer, a cărui Comisie a fost dizovalată tot în urma unor acuzații de nepotism. În plus, Comisia pentru control bugetar a PE derulează zilele astea o anchetă privind procedura de numire a lui Martin Selmayr.
Cum se vede, președintele CE e în corzi și s-ar putea să nu aibă un sfîrșit lin de mandat.
Ca mai mereu în asemenea situații, e necesară aprinderea unui alt foc, cam la fel de mare, care să abată atenția măcar parțial de la cel deja izbucnit.
Iar scandalul imixtiunii fostei Comisii Europene în dosarele unor politicieni și afaceriști din România pare suficient pentru a face asta.
Un caz de nepotism e grav, nu-i vorbă, dar unul de încălcări majore ale drepturilor omului e mult mai grav.
În plus, pe documentul prezentat de Antena 3 luni există semnătura fostului secretar general al CE, Catherine Day, exact omoloaga celui numit de Juncker în post zilele trecute. Dinte pentru dinte. Vorbim de un document adresat ministrului Justiției de la acea vreme, Cătălin Predoiu, în care, la punctul 19, se cere punerea „la dispoziție, în detaliu, fișele pentru fiecare dintre cazurile la care facem referire la punctul 48 din Chestionarul 1, care fac referire la cazurile din 2008 sau dinainte care nu au primit încă o soluție finală. Enumerați etapele evoluției la fiecare termen de judecată și motivul oferit pentru fiecare amânare”.
Cineva de la Bruxelles va trebui să dea socoteală pentru interesul manifestat, în 2012, pentru motivele exacte ale amînărilor din procesele unor Copos, Năstase, Remeș, Voiculescu, Becali, Cătălin Voicu ori Tudor Chiuariu.
Amînări pe care, reamintim, le decid judecătorii, care sunt independenți în activitatea lor și inamovibili.
Dacă vreun lider politic autohton ar fi avut o solicitare similară, corul protestelor interne și externe s-ar fi înălțat pînă la ceruri.
La cum evoluează scandalul “Selmayrgate”, e de așteptat, în opinia noastră, ca și scandalul anchetaților din 2012 să ia amploare în zilele următoare. E singura salvare pe care o poate încerca Juncker, contraatacul cu fapte ale fostei Comisii.
Iar Iohannis nu poate refuza un mic ajutor pentru un camarad cu sînge germanic aflat la ananghie.
Cu riscul că îi dezamăgește, iar, pe cei din Biserica ”Adoratorii lui Kovesi”.
- Advertisement -
