COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS)
De o bună bucată de vreme, în presă, politică șamd se pune insistent întrebarea cînd va pleca Kovesi de la DNA. Pe undeva, însă, poate că ceva e greșit în abordare și întrebarea care ar trebui pusă e cînd anume A PLECAT Kovesi din DNA. Pentru că de vreun an de zile, procuroarea se confruntă cu eșecuri pe bandă rulantă, unele de-a dreptul devastatoare, semn că duse sunt vremurile de glorie. Și că persistența sa în scaun e mai degrabă de neînțeles decît firească. Iar cu adevărat marea întrebare e dacă nu cumva recenta prescripție în mega-dosarul Microsoft anunță, de fapt, ieșirea, curînd, a lui Kovesi din sistem și instituțional, nu doar tehnic.
Să amintim pe scurt.
Anul 2016 a fost cel al retezării unor tentacule odioase ale DNA, de către CCR, prin care procurorilor li s-a luat sprijinul ilegal al SRI, pe de o parte, ca și dreptul de a comite anumite abuzuri în numele justiției, pe de alta. Celebrele ședințe ale DNA de la începutul anului trecut, soldate cu înregistrări scurse în presă, reprezintă, de fapt, cîntecul de lebădă al șefei instituției, după scurtcircuitele produse în anul anterior. Ne amintim cu toții cum se lamenta Kovesi în fața subalternilor că treburile nu mai merg deloc bine, că rezultatele s-au subțiat zdravăn șamd.
Perioada scursă de atunci s-a dovedit infinit mai neagră pentru DNA și a sa șefă.
Dosare mari trîntite de judecători, achitări spectaculoase, anchete ale CSM, evaluare din partea ministrului Justiției, lipsa crasă de succese și multe altele.
Acum, a căzut și bomba nucleară Microsoft, prin clasarea dosarului și scoaterea de sub anchetă a unui lot masiv de supergrei pe motiv de prescripție a faptelor și nu numai.
Kovesi e KO tehnic, cum se spune în box, în ciuda eforturilor de reanimare prin interviuri și articole patetice.
Și totuși, se ridică o foarte mare problemă.
De ce sfîrșitul dezastruos al dosarului Microsoft a fost anunțat public acum și nu într-un alt moment?
Dacă tot e vorba de prescripție, putea la fel de bine să se anunțe peste o lună ori peste trei.
De fapt, însăși procedura ridică semne de întrebare: se știe că, în cele mai multe cazuri, nu procurorii invocă prescrierea faptelor, ci avocații acuzaților, în fața instanțelor. Acolo se derulează adesea veritabile bătălii, în sensul că cele două tabere, procurori și avocați, se luptă să arate judecătorului că faptele s-au ori nu s-au prescris, rămînînd la latitudinea acestuia să decidă.
Situația e complicată de existența a două coduri penale distincte, care se pot invoca funcție de interese, ori de disputele privind momentul exact de la care începe curgerea prescripției.
De astă dată, chiar procurorii au venit, însă, cu anunțul clasării din cauza prescripției.
Și asta, repetăm, în cel mai prost moment cu putință pentru Laura Kovesi.
Ce să mai vorbim că voci extrem de autorizate, precum cea a avocatului lui Gabi Sandu, susțin, stupefiant, că nici măcar nu se poate vorbi de prescripție și că datele prezentate de procurori sunt false.
Ar fi cu atît mai grav, dar și mai misterios, de-ar fi real.
Peste 2-3 săptămîni, Laura Kovesi va prezenta, ca de obicei, bilanțul pe anul precedent, cel mai slab din ultimul cincinal.
Umbra groasă a clasării celui mai mare dosar anchetat pînă acum va adînci serios impresia de doliu.
Și atunci, de ce nu s-a mai tărăgănat anunțul privind Microsoft măcar pînă după bilanț?
De ce și-a mai tras Kovesi un glonț – mare – în cap cînd și așa pierdea sînge vertiginos?
O explicație ar fi că șefa DNA știe clar că părăsirea șefiei parchetului e o chestie de foarte scurtă durată.
Ori, curățarea dosarului Microsoft e o sarcină mult prea importantă pentru a o lăsa în seama succesorului.
Care nu se știe ce susținere va avea și pe ce filieră.
Despre dosarul Microsoft s-au vehiculat, în timp, multe informații, unele cel puțin explozive.
Fostul colonel Daniel Dragomir, spre exemplu, care avea funcție de conducere în serviciu la vremea petrecerii faptelor, a relatat în octombrie, anul trecut, la B1TV, una foarte interesantă: aceea că declanșarea anchetei DNA asupra Microsoft a fost o strategie de tip damage control adoptată de conducerea centrală a companiei, de la Redmond, băgată în corzi de mai multe scandaluri internaționale, mai ales începînd din 2013, și anchetată de Departamentul de Justiție american. Dacă Microsoft nu găsea o portiță rapidă de scăpare din clinci, risca inclusiv delistarea de la Bursa din New York, adică un colaps financiar.
Iar o asemenea portiță presupunea inducerea ideii că vina pentru problemele respective ar fi aparținut unor factori locali din anumite state implicate, precum România, Italia sau China. Acesta a fost și motivul pentru care, încă de la început, s-a spus că ancheta a fost demarată, la noi, la sesizarea americanilor. Păcat că fostul colonel nu a detaliat și mai mult informațiile. Și că absolut nimeni din presa nu a preluat subiectul suculent.
Pe lîngă asta, s-a mai vehiculat, neoficial, că, în vara anului 2014, la București a descins o delegație americană, una – atenție! – militară, care a ținut să discute cu Traian Băsescu, Laura Kovesi și Florian Coldea cazul Microsoft, motivul fiind acela că scandalul internațional risca să ajungă la un nivel care să pericliteze siguranța națională a SUA. Se mai spune că americanii ar fi cerut trioului amintit să gestioneze cu mare atenție problema, astfel ca Microsoft să-și vadă, în final, după rezolvarea scandalurilor internaționale, sacii în căruță fără riscul ca dosarul să scape de sub control. (Nu are sens să mai amintim că Bill Gates era un mare apropiat și susținător al lui Hillary Clinton, care se pregătea intens pentru alegerile din SUA)
