R: Care a fost miza acestei Universităţi de Vară?
Parászka Boróka: De la bun început a fost clar că pentru Fidesz (partidul de guvernământ din Ungaria, care – prin intermediul unei organizaţii civile – a inițiat, organizat şi finanţat evenimentul n. r.) unic obiectiv a reprezentat mobilizarea electoratului din România pentru alegerile parlamentare de anul viitor din Ungaria. De la primul discurs de inaugurare până la ultimul – cel al premierului maghiar, Orbán Viktor – pe această idee s-a pus cel mai mare accent.
R: Ca de obicei şi acum s-au rostit enunţuri „pitoreşti”. Mă gândesc acum la discursul ministrului resurselor umane din Ungaria, Balog Zoltán, care și-a împărtăşit cu auditoriul propria dilemă şi anume dacă „ţiganii maghiari din România reprezintă o povară sau o resursă” pentru statul maghiar. Cum au fost primite aceste „perle” de către public?
Parászka Boróka: Nu prea a fost public. Conferinţele erau urmărite doar de câţiva interesaţi, de exemplu la discursul lui Deutsch Tamás (membru fondator Fidesz, fost ministru al comunicaţiilor, în prezent europarlamentar n. r.) referitor la reforma digitală, în cadrul căreia a vorbit despre victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor la Belgrad, au fost doar 12 persoane, în condiţiile în care se aflau acolo şi colaboratorii, consilierii politicienilor care ţineau discursuri. Cele mai multe persoane au asistat la conferinţa despre cei 500 de ani de la începutul reformei proclamate de Martin Luther, ocazie cu care s-a observat că atât biserica, cât şi partidul au adus participanţi.
Ceea ce este interesant însă, e interesul foarte scăzut al presei. Se găseau la eveniment puţini ziarişti, ceea ce se poate explica prin faptul că posibilitatea de a adresa întrebări politicienilor era limitată. Chiar dacă jurnaliştii au reuşit să pună întrebări incomode, politicienii au reacţionat foarte dur. Aşadar, agresiunea verbală începuse înainte de cunoscutul incident despre care presa a relatat pe larg. Acel moment a fost precedat de un lung şir de agresiuni verbale.
R: A avut loc acel incident, când o protestatară, care a fluierat în timpul discursului lui Viktor Orbán, a fost trântită la pământ, trasă de păr şi îndepărtată din cortul unde a avut loc evenimentul. Dvs. aţi fost acolo. Cum s-a întâmplat?
Parászka Boróka: Este interesant faptul că evenimentul nu a fost asigurat de către organizatori. Practic oricine a putut intra acolo fără niciun control. Când vorbim de responsabilităţi, trebuie să vorbim şi despre responsabilitatea organizatorilor care nu au asigurat protecţia nici a vorbitorilor, nici a publicului. Protestatara, spre finalul discursului prim-ministrului, s-a apropiat de tribună, cred că s-a aşezat pe scaunul rezervat soţiei ziaristului Bayer Zsolt, pentru că aceasta părăsise locul. Nu cred că a fost o acţiune coordonată, dinainte planificată. Eu mă aflam la aproximativ 5 sau 10 metri de incident și m-am uitat de acolo, când am auzit prima fluierătură. A mai urmat încă una sau două fluierături, dar de mai mică intensitate. Imediat, patru sau cinci civili s-au aruncat asupra ei. M-am dus acolo şi am auzit cum corpul ei se pleznea pe sol (a fost un sunet înspăimântător), dar nu am mai putut vedea când a fost scoasă din cort. Am înțeles că ziaristul Bayer Zsolt şi soţia sa, au apostrofat-o pe protestatară cu expresii jignitoare, care nu se pot reproduce în presă. Atunci le-am pus microfonul în faţă şi i-am rugat să reproducă ce au spus despre protestatară. Ca răspuns, Bayer m-a jignit şi pe mine folosind aceleaşi calificative vulgare şi a urlat la mine să plec de acolo.
Aş menţiona că, având în vedere că nu erau oameni de ordine, nu exista un traseu, pe unde protestatara putea să se retragă, iar participanţii la eveniment nu au intrat în panică, nu s-a transformat totul într-un linşaj, a fost doar o întâmplare.
R: Spre deosebire de anii trecuți, în acest an prezenţa UDMR la acest eveniment a fost mult mai masivă. Care credeţi că a fost motivul?
Parászka Boróka: Explicaţia constă în faptul că există o apropiere între Fidesz şi UDMR, lucru despre care de mai mult timp se vorbeşte, şi anume de un parteneriat strategic între cele două organizaţii. Ceea ce mi s-a părut evident după ce am participat la această Universitate de Vară (în treacăt fie spus, mi se pare ca după scandalul CEU este destul de bizară această denumire de universitate) este faptul că Fidesz are mari probleme cu mobilizarea electoratului din România (acele persoane care au dubla cetăţenie româno-maghiară şi au drept de vot n.r.). În campania precedentă numărul votanţilor din România a fost foarte mic. De exemplu în Miercurea Ciuc din 17.000 de persoane cu drept de vot, 12.000 nici nu au preluat buletinele de vot de la consulat, deci nu au votat. De aceea Fidesz doreşte să folosească infrastructura UDMR pentru campania din România. Nu ştiu dacă acest lucru îi va ajuta foarte mult pentru că nici UDMR nu este unit în ceea ce priveşte această apropiere cu Fidesz. Cred că cel mai eficient partener al Fidesz este Biserica Reformată şi cea Unitariană. Acestea au fost prezente la Tuşnad, în timp ce catolicii nu s-au prezentat. (potrivit portalului de investigaţii jurnalistice Erdélyi Átlátszó anul trecut Eparhia Reformată din Transilvania a primit de la Fondul Bethlen Gábor, administrat de guvernul maghiar 15,4 miliarde de forinţi – aproximativ 49 milioane de euro – iar Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului 1,6 miliarde de forinţi – aproximativ – 5 milioane de euro n. r.)
RADOR – 24 iulie – Ervin Székely