Prin demersurile diplomației conduse de Meleșcanu, România își asumă un rol de actor global responsabil, dar își asumă și un angajament strategic – uneori diferit de NATO, scrie Sputnik, principalul site al propagandei ruse.
RELATAREA SPUTNIK:
Acum câteva ore, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a dat detalii supra unei dintre cele mai importante acțiuni diplomatice din ultima perioadă — lansarea oficială a campaniei candidaturii României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în perioada 2020 — 2021.
Printr-un comunicat, Teodor Meleșcanu a vorbit de confirmarea „rolului țării noastre de actor responsabil al comunității globale” dar și că prezența ei în Consiliul de Securitate reprezintă un angajament strategic. Meleșcanu speră să obțină colaborarea întregului spectru politic pentru acest obiectiv extrem de important.
Campania pentru desemnarea României ca membru nepermanant se desfășoară sub sloganul „angajament de durată pentru Pace, Justiție și Dezvoltare”, transmite MAE în comunicat. În discursul său suținut în fața auditoriului de la sediul ONU din New York, Meleșcanu a numit Consiliul de Securitate „principalul for global cu responsabilități în domeniul menținerii păcii și securității internaționale”, calitate devenită în ultimele două decenii doar teoretică, în urma mai multor acțiuni ale SUA și NATO care nu au mai cerut sau avut votul CS. Meleșcanu a vorbit și de „promovarea principiilor și valorilor Cartei ONU”, alte chestiuni căzute într-o anumită desuetitudine odată cu tendindețele de unipolaritate. „Trăim într-o lume complexă, volatilă, în care ne confruntăm cu noi și diversificate provocări cărora trebuie să le facem față în fiecare zi. Nevoia unei organizații robuste, cum este ONU, care să reprezinte un garant al păcii și o platformă pentru găsirea celor mai adecvate soluții este mai mare ca niciodată”, a declarat Meleșcanu. Ministerul Afacerilor Externe consideră că ecourile deplasării delagației conduse de ministrul Meleșcanu la ONU, dar și „interesul exprimat de interlocutori pentru continuarea dialogului și a cooperării cu România pe temele înscrise pe agenda ONU”, reconfirmă aprecierea de care se bucură țara noastră pe plan internațional.
Candidatura României pentru un nou mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU a fost depusă în 2006, iar alegerile vor avea loc în iunie 2019. România a mai deținut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (1962, 1976-1977, 1990-1991, 2004-2005), acum este primul mandat de când țara noastră este membru UE.
Înființat în 1946, Consiliul de Securitate are cinci membri permanenți, cu drept de veto — Franța, Republica Populară China, Marea Britanie, Statele Unite și Federația Rusă — și 10 membri aleși (nepermanenți), cu mandate de doi ani. Cei 10 sunt desemnați de diversele regiuni ale lumii. Europa de Est, din partea căreaia participă România, are dreptul la 1 membru ales. Conform Cartei Națiunilor Unite, Consiliul de Securitate poate investiga orice diferend sau orice situație care ar putea conduce la fricțiuni internaționale sau la naștere unui litigiu, poate recomanda procedurile adecvate sau metodele de ajustare în cazul în care stabilește că situația ar putea pune în pericol pacea și securitatea internațională (capitol VI) — rezoluții în acest caz nefiind obligatorii. De asemenea Consiliul are puterea de a decide ce măsuri trebuie să fie luate în situații de amenințări la adresa păcii, de încălcări de pace, sau de acte de agresiune (capitol VII). În acest din urmă punct, Rezoluțiile Consiliului de Securitate sunt obligatorii.
În cazul intervențiilor militare SUA și NATO din fosta Yugolslavie și din Orientul Mijlociu, al întervențiilor arabe din Yemen dar și în alte situații din ultimele trei decenii, CS a avut un rol minor, instituția fiind practic ignorată. Din această cauză, poziția României, ca stat NATO și partener strategic al SUA va fi delicată — sau va fi una de satelit al SUA. Este de așteptat ca, în zilele viitoare, să vedem o reacție a SUA și NATO la candidatura României, dar și a unor vectori de influență ai NATO — care s-au manifestat deseori prin atacuri și insulte la adresa șefului diplomației românești, aici excelând postul Realitatea TV prin câțiva invitați dar și prin unii realizatori.
De amintit că, pe vremea președintelui Nicolae Ceaușescu, România a fost unul dintre cei mai importanți activiști ONU pentru pace și dezarmare, pentru soluționarea pașnică a diferendelor internaționale, intervențiile diplomatice ale lui Ceaușescu dar și ale diplomației românești ale acelor vremuri ducând la aplanarea și chiar soluționarea unor diferende istorice. Sunt de amintit aici încheierea războiului SUA — Vietnam, negocierile arabo-israeliene, dar și contribuții la edificarea păcii pe continentul african. De menționat și că politica României s-a caracterizat în acea perioadă prin independență, relația cu Pactul de la Varșovia menținându-se activă doar în privința exercițiilor militare — nu și pe plan politic, unde Ceaușescu a avut o atitudine echidistantă față de toți actorii internaționali. Chiar dacă nu a fost membru al Mișcării de Nealiniere, România a susținut activ această idee, între politica internațională a președintelui iugoslav Iosip Broz Tito, fondatorul Mișcării, și cea a lui Nicolae Ceaușescu fiind o permanentă convergență.
