ANALIZĂ: DOAR NON-COMBATUL PUTERII O MAI POATE SALVA PE KOVESI

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE DE INPOLITICS.RO)

În urmă cu o săptămînă, întrevedeam bombe de mare calibru în derularea operațiunii ”OUG 13” a DNA, fiind posibile, scriam noi, consecințe majore, precum demisia guvernului și chiar suspendarea președintelui, ori o lovitură de grație pentru imaginea instituției conduse de Laura Kovesi. A fost să fie cea din urmă variantă, și încă într-un mod mai spectaculos decît ne gîndeam. Marea întrebare e dacă Laura Kovesi va reuși din nou miracolul supraviețuirii în funcție.

Decizia DNA de a ancheta guvernul Grindeanu pentru emiterea unei ordonanțe de urgență, la plîngerea unui așa-zis cetățean de bine, e una fără precedent în istoria democrației. E drept, ceva oarecum asemănător, ca dimensiuni ale absurdului, s-a mai petrecut în 1938, după o semifinală la fotbal în care Rapid a bătut echipa interbelică Venus. Cum învinsa era echipa de suflet a prefectului poliției Capitalei, un personaj extrem de influent și grație relației cu Regele, acesta, Gavrilă Marinescu pe nume, a arestat cîțiva jucători rapidiști și i-a ținut în beci pînă cînd Rapid a promis că va cere, ea însăși, rejucarea meciului.

În afara acestei întîmplări caragialești, nimic nu se poate compara cu demersul DNA.

O acțiune demarată aproape hoțește, discret, pe baza unui denunț formulat de un oengist cunoscut, fost șofer al Alinei Mungiu. Un comunicat lapidar dat de DNA pe 2 februarie, din care aflăm – și doar la insistențele presei – că ”La DNA s-a înregistrat o sesizare depusă de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative. Ca urmare, în conformitate cu prevederile procesual penale, se efectuează acte procedurale cu privire la aspectele sesizate. Precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.”

A urmat o anchetă halucinantă, în care au fost audiați secretari de stat, secretarul general al guvernului și miniștri cu greutate. Urmau la rînd ministrul Justiției și premierul însuși. DNA, spre surprinderea generală, nu ancheta doar eventuale fapte penale care ar fi putut apărea în procesul de elaborare a ordonanței, ci pur și simplu legalitatea și oportunitatea acesteia.

Pe măsură ce audierile se derulau, tot mai mulți specialiști atrăgeau atenție că s-a creat o situație incredibilă, care ar putea răsturna democrația cu fundul în sus și ar consfinți României statutul de republică a procurorilor.

În urmă cu 15 ani, enervat de imixtiunile tot mai grosolane ale SRI și SIE în activitatea guvernului, premierul Adrian Năstase a luat o decizie inedită, invitînd oficial ofițeri ai serviciilor respective la ședințele de guvern.
Astăzi, probabil că o soluție similară se prefigura a fi invitarea de procurori DNA la ședințele guvernului Grindeanu, ca să decidă direct la fața locului ce se cuvine și ce nu se cuvine să facă executivul.

Mai trebuie spus că punerea premierului sub urmărire penală ar fi deschis președintelui calea către suspendarea și apoi demiterea acestuia, chiar dacă, în final, el s-ar fi dovedit nevinovat.

A intervenit, însă, un obstacol neprevăzut pentru DNA: președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a sesizat CCR cu nașterea unui conflict constituțional între puteri ale statului.

Probabil prin mijloace ”specifice” DNA a aflat din timp decizia care se prefigura și a luat încă o decizie-șoc, pasînd problema Parchetului General. Procurorii lui Kovesi au informat public că acuzația de folosire a autorității politice în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite – ținta fiind clar Liviu Dragnea – nu se susține și a fost clasată.
În schimb, spun ei, trebuie continuată ancheta pe alte direcții, precum favorizarea făptuitorului, fals și uz de fals etc.

Un mod de-a dreptul tîlhăresc de a se extrage din ecuație exact în dimineața zilei deciziei CCR.

Cîteva ore mai tîrziu, Curtea anunța oficial:

„Curtea Constituţională a constatat că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condiţiile prevăzute expres de Constituţie, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constituţie. Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalităţii/constituţionalităţii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât şi al conţinutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituţională, nicio altă instituţie publică neavând competenţa materială în acest domeniu”.

“Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între cele trei autorități — judecătorească, executivă și legislativă”, a declarat Valer Dorneanu după ședință.

“Practic, DNA s-a apucat să verifice în ce măsură au fost îndeplinite condițiile de aprobare a unei ordonanțe de urgență, în ce măsură s-a întrunit condiția extraordinară, în ce măsură acea stare nu putea fi rezolvată altminteri, dacă s-a motivat sau nu urgența. A mai verificat dacă s-au primit toate avizele, de la Consiliul Legislativ, de la CSM, lucruri care exced autorității DNA. Aceste verificări se fac de către Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate. Pe de altă parte, aceste lucruri s-au făcut în timpul desfășurării procesului legislativ. Ordonanța era trimisă Parlamentului, care putea să o aprobe, să o modifice, să o nu o aprobe și lucrurile acestea se întâmplau în acest interval. Prin aceasta, considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între cele trei autorități — judecătorească, executivă și legislativă”, a mai explicat Dorneanu.

Încă din septembrie 2015, atrăgeam atenția – și au făcut-o și alții – asupra unei ciudățenii, anume imixtiunile tot mai pregnante ale Laurei Kovesi în domenii care nu o privesc, începînd cu politicul, cu actul de guvernare în ansamblu.

Azi, CCR ne spune oficial că DNA s-a substituit unei puteri a statului, prin acțiunile sale contra guvernului.

O anchetă terminată, oricum, în mod jenant, cum arătam și mai sus, prin aruncarea mîței moarte în curtea parchetului general.

Laura Kovesi a sărit calul mult prea tare, de astă dată, și a dat o grea lovitură statului de drept. Nu trebuie să se pună problema demisiei sale din funcție – asta ar fi ceva de la sine înțeles – ci însăși oportunitatea menținerii ei în rîndul magistraților.

Pasivitatea politică a parlamentului, cel încălecat în atribuțiile sale, a guvernului, a partidelor politice în ansamblul lor, e singurul lucru care i-ar mai putea salva, din nou, fotoliul șefei DNA.
Se va întîmpla asta?
Un răspuns îl vom avea rapid, în maxim 2-3 zile. Și vom ști dacă se reintră în normalitatea specifică democrației, ori Kovesi și ai săi procurori vor continua să se comporte precum oamenii lui Vîșinski, în anii 50.