Henry Jackson Society, asociatie fondata in Cambrige de Robert Kagan – sotul asistentei secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, o sustinatoare a sefei DNA Laura Kovesi si a practicilor anticoruptie din Romania – care lupta pentru principiile care mentin societatile libere, a realizat un Raport devastator despre Romania si modul in care functioneaza institutiile de forta in statul de drept. Principalul subiect de analiza al Raportului semnat de David Clark de la Henry Jackson Society il reprezinta DNA si lupta anticoruptie, fiind retinute in cuprinsul documentului acuzatii de o imensa gravitate despre modul de actiune si operare al DNA si SRI, scrie Lumea Justiției.
Henry Jackson Society precizeaza ca scopul Raportului este de a avertiza factorii de decizie politica si alti observatori interesati cu privire la amenintarea pe care o constituie coruptia in Romania post-comunista, in conditiile in care Parlamentul European a ignorat aceasta problema, sustinand in schimb ca Romania face progrese in combaterea coruptiei: „La un deceniu dupa aderarea la UE, coruptia ramane o problema importanta pentru Romania si o importanta sursa de ingrijorare pentru partenerii sai internationali. Indicele de perceptie a coruptiei, publicat de Transparency International, arata ca, in 2015, Romania ocupa locul 58 din 168 de tari intr-un clasament al celor mai corupte state.Doar doua tari din UE – Italia si Grecia – au fost considerate mai corupte„.
Pe de alta parte, Raportul mai releva ca la 25% dintre romani li s-a cerut mita in 2013, media Uniunii Europene fiind de 4%.
Prezentam mai jos unele dintre cele mai importante constatari si concluzii retinute in raportul “Combaterea coruptiei cu trucuri: Asaltul Romaniei asupra statului de drept” realizat de David Clark de la Henry Jackson Society:
-Corelatia puternica intre cei vizati de urmarirea penala si interesele celor de la putere este dovada unei justitii politizate. Cazurile au fost adesea insotite de campanii publice concepute pentru a maximiza impactul lor politic. Departe de a fi deasupra politicii, Directia Nationala din Romania (DNA) este un participant activ in luptele sale partizane.
-Cu toate ca statul de drept impune sistemului judiciar sa functioneze independent de guvern, exista dovezi clare de intelegeri secrete intre procurori si executivul din Romania. Este evident ca politicienii continua sa exercite o influenta operationala considerabila asupra DNA-ului, folosind controlul lor prin numiri – cheie si ca investigatiile de profil inalt au fost directionate politic.
–Metodele folosite in mod obisnuit de DNA au condus la abuzuri grave, care ar provoca indignare in majoritatea tarilor democratice. Printre acestea se numara cei care defileaza arestati in catuse in beneficiul mass-mediei, amenintand rudele suspectilor cu punerea sub acuzare ca o forma de parghie, oferind suspectilor imunitate in schimbul implicarii pe cineva mai in varsta si de actualitate, internarea in detentie pentru inculpati perioade lungi de timp, in scopul de a pedepsi si de a le stigmatiza si scurgerea sistematica de informatii in mass-media pentru a preveni un proces echitabil.
–Metodele lui Macovei au fost controversate. Cei pusi sub acuzare in timpul mandatului sau au fost predominant din partea partidelor politice rivale; Macovei a ocolit Parlamentul pentru a putea decide prin ordonante de urgenta care este permisa supravegherea electronica a suspectilor fara mandat; si ea a fost criticata de procurori pentru ca si-a depasit autoritatea si a intervenit in activitatea lor. Cu toate acestea, nici una dintre aceste actiuni nu au fost mentionate de UE in rapoartele de monitorizare.
-Evaluarea guvernului SUA a fost la fel de pozitiva, cu oficiali care au laudat cu regularitate activitatea Laurei Kovesi si si-au folosit influenta pentru a sustine DNA. Ambasadorul american la Bucuresti a facut apel la partidele politice din Romania sa renunte la candidati acuzati de coruptie.
–Valurile de arestari sunt, de obicei, insotite de campanii de denuntare retorice care vizeaza maximizarea efectului lor politic si stabilirea vinovatiei lor in fata opiniei publice.
–Dovezi ca sistemul juridic romanesc nu functioneaza ca instrument neutru al justitiei pot fi, de asemenea, gasite in ratele de condamnare caracteristice in regimurile autoritare precum China si Rusia, decat o democratie europeana normala. Cu mai mult de 90% din inculpati gasiti vinovati, este clar ca instantele functioneaza pe baza unei prezumtii puternice in favoarea urmaririi penale.
–Probe de timpul urmarire penala, inclusiv stenograme ale interceptarilor telefonice, sunt apoi scurse selectiv in mass-media cu scopul de a consolida impresia de vinovatie. Politicienii, si chiar judecatorii, fac comentarii negative cu privire la comportamentul inculpatului intr-un mod care sugereaza ca procesul in sine va fi o simpla formalitate. Dupa ce a fost deja marcat ca un criminal, inculpatul este transformat intr-un proscris in societate. Nu este de ajuns pentru a pedepsi presupusul raufacatorul. Scopul acestui circ este de a ataca si discredita ceea ce reprezinta apartenenta lor politica, opiniile sau afacerile – si sa se asigure ca daca nu se va da o condamnare in instanta s-arajunge la proteste publice.
-Dreptatea trebuie sa serveasca interesele propagandei.
-Principalele domenii de preocupare se numara politizarea justitiei, intelegeri secrete intre procurori si executive, implicarea sub acoperire a agentiei de informatii interne (n.red. – SRI), atacurile asupra independentei sistemului judiciar si abuzurile din procese realizate de DNA.
–Evaluarea oficiala a Comisiei Europene este ca Romania face progrese in lupta impotriva coruptiei si ca DNA actioneaza ca un „procuror energic si impartial”. Dupa cum vom vedea, aceasta hotarare optimista este in contradictie cu faptele. Modelul urmaririi penale asupra ultimilor 12 ani pare sa aiba o relatie clara cu soarta diferitelor partide politice. Pe scurt inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale din 2004, Traian Basescu a fost acuzat de DNA de fapte de coruptie cu privire la actiuni din timpul mandatului sau de ministru al transporturilor in anii 1990. Dupa ce a devenit Presedinte, cele mai semnificative figuri politice puse sub acuzare au venit din partea Partidului Social Democrat (PSD) si Partidului National Liberal (PNL), decat Partidul Democrat Liberal al lui Traian Basescu.
-DNA trebuie sa fie privita ca parte integranta a caruselului mereu turnanta a aliantelor, intereselor si dusmaniilor care definesc politica romaneasca. Sa-si imagineze ca este impartial doar pentru ca este capabil de a lovi in mai multe directii simultan tradeaza o anumita naivitate despre modul in care functioneaza tara.
–Serviciul Roman de Informatii (SRI) este descendentul Securitatii, dupa ce au luat asupra infrastructurii sale si cea mai mare parte a personalului sau in 1990. Preocuparea SRI s-a axat mult timp pe comunicatii, operatiuni de supraveghere. (…) Interceptarea convorbirilor telefonice fara un mandat pentru investigatii anticoruptie a fost resuscitata de Monica Macovei si DNA a devinit dependent in mare masura de sprijinul serviciilor de informatii in furnizarea de probe de la interceptari.
-Revelatia ca SRI priveste sistemul juridic ca un „camp tactic” de operatiuni, in care pastreaza un rol activ in timpul sedintelor de judecata, ofera o paralela directa cu trecutul. In comun cu politia secreta a altor regimuri comuniste, Securitatea s-a infiltrat in sistemul judiciar ca modalitate de cresterea controlului asupra societatii si au existat suspiciuni de lunga durata, practica ce a continuat in epoca democratica.
-Cu alte cuvinte, SRI actioneaza ca o parte activa in proces, actiune care este strict interzisa prin lege. Un exemplu si mai sinistru de incercare a SRI sa intre in sistemul judiciar a venit in ianuarie 2015, cand Curtea Constitutionala a respins un proiect de lege de securitate cibernetica, care ar fi dat serviciilor de informatii un acces fara precedent la datele de calculatoare personale.
-Relatia dintre judecatori si procurori este un alt domeniu in care separarea puterilor este subminat in mod regulat. Rata de condamnare in cazurile trimise in judecata de DNA este uimitoare, de 92%. Acest lucru poate fi realizat numai daca balanta dreptatii este inclinata puternic. In acest scop, DNA utilizeaza diferite tactici de intimidare pentru a se asigura ca judecatorii coopereaza in a mentine rata de condamnare cat mai mare posibil. O metoda pentru DNA este de a deschide anchete impotriva judecatorilor care decid achitarea inculpatilor. Acest lucru creeaza un climat de teama ce denatureaza luarea unor decizii corecte. Coruptia din cadrul sistemului judiciar este, fara indoiala, o problema in Romania si combaterea a devenit o prioritate mai mare pentru DNA in ultimii ani. Cu toate acestea, exista intrebari cu privire la rolul sau in calitate de autoritate de investigare in cazurile de coruptie judiciara, creeandu-se un conflict de interese.
