Articol Der Spiegel de Keno Verseck
În cele mai multe ţări est-europene situaţia sănătăţii este dezolantă. Medici şi asistenţi prost plătiţi emigrează în masă, iar infrastructura medicală rămâne de izbelişte. Acum, cei rămaşi acasă se revoltă.
Din punct de vedere formal medicul psihiatru de 36 de ani, din Szeged, Péter Álmos, lucrează în domeniul său de zece ani. Câştigă 650 de euro pe lună şi pentru că nu îi ajung banii, mai lucrează şi la un cabinet particular.
Cei mai mulţi medici se află într-o situaţie similară. Tot mai mulţi pleacă în Occident, unde câştigă de patru ori mai mult în condiţii de lucru mult mai bune. Potrivit unor estimări, după intrarea Ungariei în UE, în 2004, au părăsit ţara aproximativ 5.000 de medici şi 7.000 cadre sanitare.
Doctorul Péter s-a gândit deja să plece din ţară, dar s-a decis să încerce ceva în patria sa. Împreună cu câţiva colegi, a adresat pe facebook guvernului ungar un apel, în care se cere majorarea salariului şi îmbunătăţirea infrastructurii echipamentelor medicale, organizarea unei mese rotunde în vederea aplicării unor reforme în medicină şi, înainte de toate, eradicarea corupţiei din sănătate. Iniţiativa sa poartă titlul „1001 de medici împotriva mitei”.
Iniţiativa s-a bucurat de o rezonanţă neaşteptată şi în decurs de o lună a fost semnată de peste 2.500 de medici, o şesime din cei ce lucrează în Ungaria.
În urma sesizării autorităţile au verificat peste 100 de spitale. Rezultatul: în peste 70 din acestea este lipsă de medici de specialitate şi personal calificat, iar din fiecare secţie de terapie intensivă lipseşte aparatura medicală. Condiţiile de igienă şi sanitare sunt adesea proaste, la fel şi starea clădirilor.
Ungaria nu este singura ţară în această situaţie, în aproape toate ţările din regiune, de la cele baltice până în Bulgaria, situaţia sănătăţii este aproape aceeaşi.
Peste tot există lipsă de medici şi asistenţi, care emigrează din cauza salariilor mici. Din cauza întreţinerii inadecvate infrastructura se deteriorează adesea. În timp ce în ţările occidentale membre UE cheltuielile pentru sănătate constituie 9-11 procente din PIB, în cele mai multe ţări est-europene procentul este de doar 7%, iar în unele, cum ar fi România, este chiar de abia cu puţin peste cinci procente.
Din cauza unor astfel de condiţii, medicii şi asistenţii rămaşi acasă se revoltă tot mai des. La începutul lunii februarie asistentele şi-au înaintat personal demisiile în număr mare, cu scopul de a obţine salarii mai mari şi o dotare mai bună a spitalelor, însă până acum guvernele au respins revendicările.
În România, unde există cea mai mare lipsă de personal medical, toamna trecută medicii şi asistentele au ieşit în stradă, numindu-şi protestul „Revolta halatelor albe”. În România există, mai ales în spitalele de provincie, o adevărată stare de urgenţă – după aderarea ţării la UE în 2007 au emigrat 14.000 de medici. Medicii tineri stagiari din ţară câştigă adesea mai puţin de 300 de euro pe lună.(…)