Confruntată cu furia populară după drama din clubul „Colectiv” din București, clasa politică din România este condamnată să se reformeze, în contextul în care românii, deloc împăcați prin demisia guvernului, nu mai sunt dispuși să accepte jumătăți de măsură, afirmă analiști citați de France Presse, conform Agerpres.
Președintele conservator Klaus Iohannis a făcut joi un gest către manifestanți, ieșiți din nou miercuri seara cu zecile de mii în întreaga Românie pentru a-și striga nemulțumirea față de un sistem politic pe care îl consideră ‘corupt și incompetent’.
„V-am văzut, v-am auzit, voi ține cont de solicitările voastre”, a declarat el, precizând că a convocat la consultările privind formarea unui nou guvern „un grup care reprezintă atât societatea civilă, cât și ceea ce se numește ‘strada'”.
Acest consultări sunt prevăzute pentru vineri, după o primă rundă de discuții cu partidele politice.
Sarcina se anunță una dificilă pentru președintele conservator, notează AFP. Românii l-au ales în urmă cu un an cu speranța că el va acționa cu fermitate împotriva corupției endemice din țară, adaugă agenția citată.
Însă pentru mulți, drama de săptămâna trecută dintr-un club bucureștean, soldată cu 32 de morți și aproape 200 de răniți, arată că nimic nu s-a schimbat.
Tragedia „a fost picătura de apă care a umplut paharul”, a declarat miercuri, pentru AFP, unul dintre manifestanți, Marian Matache, întâlnit în Piața Universității din centrul Bucureștiului.
„Prietenii noștri morți în clubul „Colectiv” au fost uciși de un sistem infam. Oamenii vor o schimbare profundă, nu sunt suficiente jumătățile de măsură”, a atras el atenția.
Miercuri, după o primă zi de manifestații masive, premierul social-democrat Victor Ponta, acuzat de asemenea de corupție, și-a anunțat demisia, afirmând că este ‘legitimă’ dorința ca responsabilitatea pentru această dramă să fie asumată la nivel înalt, comentează AFP.
Rădăcinile răului datează din anii ’90. „România nu a putut îndeplini obiective naționale importante din cauza furtului și a corupției. De 26 de ani ne confruntăm cu acest lucru”, a spus un alt manifestant, Ciprian Iordache, făcând referire la tranziția postcomunistă.
În opinia editorialistului Iulian Anghel de la cotidianul Ziarul Financiar, demisia surpriză a guvernului Ponta vine prea târziu, în contextul în care nemulțumirea în cadrul societății a crescut continuu.
Într-o țară „în care Parlamentul refuză să-i ridice imunitatea premierului acuzat de corupție, în care același premier rămâne în funcție chiar și în urma dovedirii faptului că este un plagiator (…), atunci te întrebi: cum de au rezistat atât de mult acest guvern și premierul?”, a scris el, potrivit AFP.
Comparând România cu un „vulcan care riscă să erupă în orice moment”, analistul politic Răzvan Orășanu a spus că prăbușirea guvernului Ponta „va avea un sens doar dacă presiunea populară va constrânge partidele politice să înceapă o schimbare de generație și o asanare în profunzime în rândurile lor”.
În opinia sa, „includerea comunității protestatarilor în negocierile publice, inclusiv oferindu-le un minister, ar întări legitimitatea viitorului guvern”.
„Toate partidele simt că se întâmplă ceva în cadrul societății, că nu mai au de-a face cu același electorat ca până acum, și încearcă să facă față acestei schimbări”, a afirmat la rândul său, pentru AFP, Corina Rebegea, de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), cu sediul la Washington.
Însă în stradă, manifestanții au cerut un guvern tehnocrat, afirmând că nu mai au încredere în nicio formațiune politică. „Toate partidele, aceeași mizerie”, au scandat ei, reamintește AFP.
Deși mai multe nume de posibili premieri fără etichetă politică au fost menționate, Corina Rebegea a spus că președintele nu va avea prea multe opțiuni: „Pare că România și-ar fi epuizat rezervele de tehnocrați”.
