Marele jaf arheologic de pe Clisura Dunării este un subiect despre care se vorbește mult prea puțin în România. Dacă jaful din Munții Orăștiei și brățările dacice sunt bine cunoscute, comorile sustrase imediat după 1989 din zona Svinița și din siturile istorice ale Defileului Dunării au rămas aproape uitate.
În acest episod explorăm istoria ascunsă a Clisurii: de la furturile arheologice și braconajul de fosile jurasice (amoniți) din rezervația Svinița, până la soarta spectaculoasei Cetăți Trikule și a bisericii sârbești dinamitate în anii ’60-’70 la construcția barajului Porțile de Fier.
Dincolo de patrimoniul furat sau degradat, analizăm și contrastul dur dintre potențialul uriaș al Clisurii și realitatea turistică actuală, privind comparativ la investițiile majore făcute de Serbia pe malul opus (drumuri expres, marine, infrastructură).
Reportaj sustinut de: semnatura-electronică certsign.ro https://www.certsign.ro/ro/produse/se...
00:00 – Introducere: Marele jaf arheologic din Clisura Dunării
03:50 – Cioaca Borii: Pădurea de pin negru bănățean și stânca de 260 milioane de ani
04:41 – Anii ’90 și braconajul arheologic: Cum s-au furat comorile din Svinița
06:31 – Jaful fosilelor jurasice: Piața neagră a amoniților
07:27 – Cetatea Trikule: Istoria ruinelor scufundate în Dunăre
09:30 – Biserica sârbească din 1741 și siturile ascunse de ape
11:51 – De ce ratăm dezvoltarea turistică a Clisurii?
12:14 – Lecția Serbiei: Drumuri expres, poduri peste Dunăre și investiții
14:29 – Puncte de belvedere (Trescovăț, Ciucaru Mare) vs. modelul Zakopane
15:46 – Proiectul îndrăzneț: Podul de sticlă și lipsa marinelor românești
21:09 – Urmează: Baba Novac și stânca Greben
