România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, în 6 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s, conform unui comunicat de presă al Administrației Naționale ‘Apele Române’.
‘România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, în data de 6 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s. În ianuarie 1985 s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, însă această valoare nu este comparabilă, deoarece a fost determinată de blocarea scurgerii apei ca urmare a formațiunilor de gheață de pe sectorul românesc al Dunării.
Astăzi, Dunărea înregistrează la intrarea în țară un debit de 1.550 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Totodată, râurile interioare din vestul țării (Crișana și Banat), precum și din Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite sub valorile specifice acestei perioade. În unele sectoare, în special în Crișana, se manifestă deja fenomene de secare, iar acestea se vor accentua în perioada următoare. În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor’, se spune în comunicat.
Instituția precizează că următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic, având în vedere regimul deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al Dunării.
‘Vestea bună este că, în Austria, s-au înregistrat în ultimele zile precipitații care au determinat creșteri ale debitelor râurilor interioare, însă efectele acestora vor ajunge la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă aproximativ cinci zile.
Ca urmare, pe sectorul românesc este posibilă doar o staționare sau o ușoară creștere a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste această valoare, care rămâne însă mult sub media multianuală a lunii august. Prin urmare, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, cauzată exclusiv de regimul deficitar de precipitații, după finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale Române, va fi încercată scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, care vor permite dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala. Totodată, Administrația Fluvială a Dunării de Jos RA a început lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala’, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, operațiunea este una deosebit de complexă și presupune realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a concentra debitele către sectorul Cernavodă. Intervenția implică riscuri tehnice semnificative, principalul risc fiind ca, în condițiile nivelurilor extrem de scăzute ale Dunării și ale unei situații hidrologice fără precedent, efectul hidraulic urmărit să nu fie atins în totalitate.
De asemenea, lucrările pot determina o creștere temporară a turbidității apei. Chiar și în aceste condiții, autoritățile statului român asigură populația că vor depune toate eforturile necesare în vederea asigurării, pe cât posibil, a debitelor minime necesare producției de energie nucleară. Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, acesta reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației.
