Ascensiunea curentelor ultraidentitare și suveraniste nu poate fi explicată exclusiv prin manipulare, ci are la bază cauze structurale – criza reprezentării democratice, inegalitățile, neîncrederea în instituții și un proiect european care ”vorbește limbajul administrației” într-o epocă a emoțiilor, se arată în Raportul Grupului de Reflecție Strategică ”România în UE” – Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului, publicat de Administrația Prezidențială.
Potrivit documentului, datele de opinie publică arată că sprijinul românilor pentru Uniunea Europeană este majoritar, dar pragmatic și condiționat – un pro-europenism ”prin calcul, nu prin convingere”, ușor de erodat în absența unor beneficii clar resimțite.
Raportul conturează o teză unitară: identitatea națională și cea europeană nu sunt loialități concurente, ci concentrice, iar tensiunea dintre ele nu este inevitabilă, ci indusă politic.
Autorii documentului apreciază că răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea, nici demonizarea, ci buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și istorică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional și afirmarea asertivă a României ca actor influent în Uniune. Combaterea extremismului se face pe terenul ideilor, nu prin instrumente penale, iar apărarea democrației presupune fermitate față de operațiunile ostile, dar deschidere față de cetățenii atrași de aceste idei.
În ansamblu, documentul propune o viziune în care specificul românesc și vocația europeană se consolidează reciproc. România este europeană nu în pofida identității sale, ci prin modul în care aceasta s-a construit la intersecția dintre tradiție și modernitate, dintre diversitate și unitate.
”Miza finală nu este alegerea între național și european, ci calitatea democrației capabile să le armonizeze – o democrație care demonstrează că solidaritatea, pluralismul și cooperarea sunt resurse de putere, nu de slăbiciune, într-o lume tot mai fragmentată”, precizează raportul.
Printre autorii contribuțiilor se numără Teodor Baconschi, Sergiu Mișcoiu, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac și Sever Voinescu.
Raportul subliniază și faptul că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile. ”A-ți iubi țara și a susține proiectul european sunt obiective care se pot întări reciproc”, precizează raportul.
Totodată, documentul evidențiază importanța consolidării democrației prin reducerea inegalităților, dezvoltarea educației civice și istorice, combaterea dezinformării și promovarea unui patriotism democratic.
Grupul de Reflecție Strategică ”România în UE” (RUE) reunește experți independenți care analizează evoluțiile din Uniunea Europeană și propun soluții pentru ca România să își consolideze poziția și să valorifice cât mai bine oportunitățile oferite de apartenența la UE.
RUE a fost constituit la nivelul Administrației Prezidențiale și este coordonat de consilierul prezidențial Valentin Naumescu.
