România se confruntă, începînd de azi, cu o situație fără precedent în ultimii ani: șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, și unul dintre cei patru locțiitori ai săi, general-locotenentul Iulian Berdilă, sunt vizați într-un dosar al DNA. Cu toate acestea, la ore bune după anunțul oficial al DNA, niciunul dintre generali nu și-a anunțat demisia, și nu sunt reacții din partea comandantului suprem al armatei, Nicușor Dan, a premierului ori a ministrului Apărării, deși presa lumii deja bubuie. Tăcerea este cu atît mai surprinzătoare cu cît vorbim despre cel mai înalt militar activ al României și despre unul dintre adjuncții săi, într-un context regional dominat de războiul din Ucraina și de alte evenimente critice. Va merge România la Summitul NATO de luna viitoare, la Ankara, cu un șef de armată prezumtiv pușcăriaș?
Ce îi reproșează DNA șefului Armatei
Potrivit comunicatului DNA, generalul Vlad Gheorghiță a fost informat oficial că are calitatea de suspect pentru „complicitate la uzurparea funcției”. Anchetatorii susțin că, în iulie 2025, acesta ar fi facilitat emiterea și semnarea de către generalul Iulian Berdilă a unei solicitări adresate Ministerului Educației pentru suplimentarea numărului de locuri bugetate la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport. Procurorii afirmă că demersul ar fi fost realizat cu depășirea atribuțiilor legale, întrucît competența respectivă ar fi aparținut exclusiv Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării. În urma solicitării, 20 de candidați admiși inițial pe locuri cu taxă ar fi fost transferați pe locuri finanțate de la bugetul de stat. DNA precizează că prin acest demers ar fi fost afectate interesele legitime ale Ministerului Apărării și ar fi fost creat un folos necuvenit pentru cei 20 de beneficiari.
Din lectura comunicatului reiese că nu este vorba despre acuzații de mită, trafic de influență, deturnare de fonduri, contracte militare controversate sau afaceri cu armament. Dosarul vizează o presupusă depășire a atribuțiilor administrative într-o procedură privind locuri finanțate de la buget. Cu toate acestea, impactul public de imagine este mult mai mare decît natura aparent tehnică a acuzațiilor, mai ales că între beneficiari s-ar număra odrasle de generali. Dosarul DNA nu e despre 20 de locuri la facultatea de sport. Este radiografia unui sistem în care vîrful ierarhiei militare a funcționat ca o rețea de favoruri reciproce, în care funcțiile și acreditivele instituționale erau monede de schimb între generali cu multiple stele.
În spațiul public și în mediile internaționale va conta în primul rînd faptul că șeful Armatei Române este anchetat penal, iar unul dintre cei mai importanți colaboratori ai săi apare în aceeași cauză, plus alte două nume de generali care apar în dosar, generalul Mihai Șomordolea, care a fost secretarul CSAT pînă în ianuarie. Pentru o instituție care își fundamentează autoritatea pe disciplină, legalitate și respectarea strictă a regulilor, imaginea este dificil de gestionat. Imaginea cu șeful Armatei adus la DNA cu tamtam plus nelipsitul accesoriu Marian Ceaușescu este devastatoare pentru o instituție care, alături de Biserică, e în topul încrederii românilor.
Nicio demisie, nicio solicitare de retragere
Poate cel mai surprinzător element al zilei este lipsa oricărei reacții politice sau instituționale, care ar fi trebuit să fie de-a dreptul spontane. Pînă la ora redactării acestor rînduri generalul Vlad Gheorghiță nu și-a anunțat demisia, nici generalul Iulian Berdilă, MApN nu a comunicat dacă analizează situația, Președinția nu a transmis niciun punct de vedere, Guvernul nu a avut nicio reacție publică, niciun oficial important al statului nu a cerut public retragerea celor doi din funcțiile pe care le ocupă.
Această situație contrastează cu numeroase precedente din administrația civilă, unde simpla deschidere a unei anchete penale împotriva unor înalți funcționari sau demnitari a generat imediat presiuni politice pentru demisie.
Ancheta DNA apare într-un moment sensibil pentru România
Războiul din Ucraina continuă, Marea Neagră rămîne una dintre cele mai tensionate zone strategice ale Europei, nu s-a stins încă scandalul nedoborării dronei de la Galați, programul SAFE stîrnește controverse maxime șamd. În acest context, credibilitatea conducerii militare capătă o importanță specială. Chiar dacă prezumția de nevinovăție trebuie respectată, simplul fapt că șeful Statului Major al Apărării și unul dintre adjuncții săi sunt cercetați penal poate afecta percepția publică asupra instituției și poate alimenta întrebări privind standardele de integritate aplicate la vîrful sistemului militar.
De ce acum?
Momentul ales pentru anunțarea dosarului ridică inevitabil întrebări. Nu există, în acest moment, date care să indice că ancheta ar avea o motivație politică. Totuși, sincronizarea este imposibil de ignorat. Dosarul explodează în plină perioadă de tensiuni politice, negocieri privind viitoarele echilibre de putere și, cum spuneam, dezbateri privind marile programe de înzestrare militară. În ultimele luni au existat numeroase discuții privind rolul efectiv al conducerii armatei în proiectele de finanțare și achiziții prin SAFE, unde deciziile majore au părut să fie gestionate preponderent la nivel politic și guvernamental. Omul-Cheie a fost șeful cancelariei lui Bolojan, neica nimeni Mihai Jurcă de la Oradea.
În aceste condiții, apariția unui dosar penal care lovește direct în conducerea Statului Major al Apărării slăbește inevitabil poziția instituțională a armatei într-un moment în care se discută viitorul unor programe de miliarde de euro. Sau poate se dă un semnal către Armată să tacă și să nu mai facă valuri prin programul SAFE, a se vedea recentul document scurs în revista Qmagazine privind toate hibele contractelor, în mod cert elaborat de MapN.
O criză care abia începe
Indiferent de rezultatul anchetei, efectele politice și instituționale nu vor întîrzia să apară. De azi dimineață, România se află în situația neobișnuită în care capii armatei sunt anchetați penal de DNA, însă continuă să își exercite funcțiile fără să fi anunțat vreo intenție de retragere, iar autoritățile statului evită deocamdată orice poziționare publică. Rămîne de văzut dacă această tăcere va continua și în zilele următoare sau dacă presiunea publică și instituțională va transforma dosarul într-o criză și mai mare la vîrful Armatei Române. (Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics)
