Adrian Năstase despre un „guvern pro occidental”: Americanii vor un guvern care servește interesele Statelor Unite. Francezii vor unul care protejează economia, securitatea și influența Franței

”În aproape fiecare campanie electorală din România apare aceeași formulă: „avem nevoie de un guvern pro-occidental”. Expresia este repetată de politicieni, analiști și de televiziuni ca un criteriu suprem de legitimitate politică. Rareori însă cineva pune întrebarea simplă: de ce nu vorbim, înainte de toate, despre nevoia unui guvern pro-românesc? După revoluția din 1848 dar si după Primul război mondial se punea aceeași intrebare. La fel după 1989” scrie Adrian Năstase pe blogul propriu conform Inpolitics.

”Această întrebare nu este un atac împotriva Occidentului și nici o pledoarie pentru izolare. Ea pornește dintr-o observație elementară: statele mature nu își definesc identitatea politică prin raportare permanentă la alții. Statele serioase își definesc guvernele prin capacitatea lor de a-și apăra interesul național.

Americanii nu discută dacă administrația de la Washington este suficient de „pro-occidentală”. Ei vor un guvern care servește interesele Statelor Unite. Francezii nu votează pentru un executiv „pro-atlantic”, ci pentru unul care protejează economia, securitatea și influența Franței. Germania nu își judecă liderii după gradul de conformism geopolitic, ci după competența cu care apără interesele germane.

Doar în statele nesigure pe propria suveranitate si care au comportament de colonii apare obsesia validării externe(…)

Astăzi, orice tentativă de a discuta lucid despre interesul economic, agricol, energetic sau diplomatic al României riscă să fie suspectată de „derapaj”, „naționalism” sau chiar „anti-occidentalism”. Nu contează dacă întrebarea este legitimă. Simplul fapt că ea afirmă existența unui interes românesc distinct devine suspect.

Aici apare adevărata problemă: confuzia dintre parteneriat și obediență.

Un stat matur poate fi aliat fidel fără să renunțe la propriile priorități. De fapt, exact așa funcționează marile democrații occidentale pe care pretindem că le admirăm. Statele Unite își urmăresc agresiv interesele economice și strategice. Franța își apără agricultura și industria chiar și împotriva unor presiuni externe. Germania negociază permanent în funcție de avantajul propriu. Polonia vorbește deschis despre interesul național polonez fără ca cineva să-i conteste apartenența la Occident. De aceea avem păreri diferite despre Acordul Mercosur – pentru că noi nu exportăm mașini Mercedes in America de Sud!

Numai România pare uneori obligată să demonstreze constant că merită acceptată.
Dar un stat nu poate deveni cu adevărat respectat în exterior dacă nu se respectă mai întîi pe sine.

A avea un guvern pro-românesc nu înseamnă ieșirea din NATO, ruptura de Uniunea Europeană sau ostilitate față de Occident. Înseamnă ceva mult mai simplu și mai normal: ca orice decizie majoră să fie evaluată în primul rînd prin efectul ei asupra cetățenilor români” mai scrie Năstase.