Asociația „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa susține că viitorul învățământului liceal în limba română din sudul Basarabiei rămâne incert, în pofida declarațiilor publice făcute de președintele Ucrainei privind menținerea rețelei existente de școli cu predare în limba română. Organizația afirmă că răspunsurile primite de la Ministerul Educației și Științei al Ucrainei nu oferă soluții concrete și transferă responsabilitatea aproape integral către autoritățile locale, transmite BucPress din Cernăuți.
RELATAREA BUCPRESS:
Potrivit Agenției BucPress din Cernăuți, tema a fost readusă în atenție printr-un comunicat oficial al Asociației „Basarabia”, însoțit de traducerea în limba română a unei noi scrisori deschise adresate, la 6 aprilie 2026, președintelui Volodîmîr Zelenskii.
În documentil semnat de Anatol Popescu, președinte-fondator al asociației, se arată că problema a depășit de mult nivelul unei dispute administrative locale și a devenit un test pentru modul în care statul ucrainean își respectă propriile angajamente privind protecția drepturilor minorităților naționale. Autorii demersului vorbesc despre o contradicție între mesajele politice formulate la nivel înalt și practica administrativă din teritoriu, în special în contextul reformei rețelei școlare și al reorganizării învățământului liceal.
Asociația amintește că, la 5 decembrie 2025, s-a adresat simultan președintelui Ucrainei, președintelui României și președintelui Republicii Moldova, atrăgând atenția asupra riscului de reducere drastică a accesului la învățământul secundar complet în limba română în localitățile cu populație românească compactă. Ulterior, organizația a primit două răspunsuri oficiale din partea Ministerului Educației și Științei al Ucrainei, cu numerele 1/1215-26 din 22 ianuarie 2026 și 1/6558-26 din 1 aprilie 2026.
În opinia asociației, aceste răspunsuri nu tratează fondul problemei. Organizația susține că ministerul nu a prezentat o analiză concretă a situației din comunitățile românești ale regiunii Odesa, nu a evaluat accesibilitatea reală a liceelor cu predare în limba română și nu a răspuns la întrebarea esențială privind compatibilitatea deciziilor administrative cu obligațiile internaționale asumate de Ucraina.
Unul dintre argumentele centrale invocate de Asociația „Basarabia” privește distanțele pe care ar urma să le parcurgă elevii din localitățile românești pentru a ajunge la viitoarele licee. Potrivit estimărilor prezentate în scrisoare, acestea ar varia între 36 și 185 de kilometri, ceea ce, în viziunea organizației, pune sub semnul întrebării caracterul real al accesului la educație în limba maternă.
Asociația consideră că, în aceste condiții, simpla existență formală a unor clase sau instituții unde limba română ar putea fi păstrată nu garantează efectiv exercitarea dreptului la educație în limba maternă. Din acest motiv, organizația insistă asupra diferenței dintre accesul formal și accesul real, una dintre ideile centrale ale noului apel adresat șefului statului ucrainean.
În comunicat se amintește și contextul politic recent. La 12 martie 2026, în timpul vizitei sale la București, Volodîmîr Zelenskii a vorbit public despre necesitatea asigurării funcționării în continuare a rețelei existente de instituții de învățământ cu predare în limba română din Ucraina. Comunitatea românească a interpretat acea declarație drept o garanție clară că statul nu va permite dispariția liceelor și claselor liceale în limba română.
Tocmai de aceea, spun autorii scrisorii, lipsa unor mecanisme concrete de aplicare a acestei poziții este percepută ca un semnal alarmant. Asociația susține că nu există informații publice despre pașii pe care autoritățile executive centrale îi vor face pentru a transforma promisiunea politică într-o politică administrativă coerentă. Mai mult, organizația afirmă că ministerul nici măcar nu a integrat în răspunsurile sale recente poziția publică exprimată de președinte.
În noua scrisoare deschisă, asociația îi solicită președintelui Ucrainei clarificări publice la cinci întrebări esențiale. Prima se referă la modul concret în care autoritățile centrale vor garanta păstrarea rețelei existente de instituții de învățământ, inclusiv a claselor liceale, cu predare în limba română. A doua vizează eventualele dispoziții care au fost sau urmează să fie date Ministerului Educației pentru a preveni lichidarea ori reorganizarea acestor clase. A treia întrebare privește coordonarea dintre nivelul central, regional și local în contextul reformei educației. A patra are în vedere eventuala introducere a unor garanții speciale pentru instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale. A cincea se referă la respectarea obligațiilor internaționale ale Ucrainei privind asigurarea unui acces real la educație în limba maternă.
Documentul insistă și asupra cadrului juridic internațional. Asociația invocă explicit punctul 5 al articolului 13 din Tratatul privind relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre Ucraina și România din 1997, care prevede crearea unor condiții egale pentru studierea limbii materne și pentru obținerea educației în limba maternă în numărul necesar de școli și instituții de învățământ, în funcție de distribuția geografică a minorităților respective.
Din această perspectivă, autorul scrisorii afirmă că problema nu este doar una de organizare internă a rețelei școlare, ci și una ce ține de credibilitatea statului ucrainean în raport cu obligațiile asumate în fața partenerilor externi. În comunicat se arată că absența unor mecanisme clare poate produce patru consecințe majore: limitarea de facto a dreptului la educație în limba maternă, scăderea încrederii în instituțiile statului, apariția unei incertitudini juridice și evaluări negative la nivel internațional.
Pe de altă parte, răspunsul Ministerului Educației, făcut public de asociație, pune accent pe competențele autorităților locale și pe cadrul general al reformei învățământului secundar. Ministerul arată că deciziile privind rețeaua instituțiilor școlare aparțin, în mare măsură, fondatorilor și autorităților administrației publice locale, în conformitate cu legislația ucraineană privind educația și administrația locală. De asemenea, ministerul amintește că reforma școlii și formarea unei rețele capabile de licee se desfășoară în baza unor acte normative adoptate anterior și că rețeaua trebuie să țină cont de factori demografici, economici și teritoriali.
În același răspuns, ministerul notează că în regiunea Odesa au fost incluse în rețeaua academică de licee și instituții care au mai multe limbi de predare, inclusiv ucraineană și română, fiind menționate explicit Liceul Ozerne al Consiliului sătesc Safianî și Liceul Novosilske al Consiliului orășenesc Reni. Cu toate acestea, Asociația „Basarabia” consideră că asemenea precizări nu răspund întrebării de fond: dacă actuala rețea a claselor liceale cu predare în limba română din localitățile românești va fi efectiv menținută și dacă elevii vor putea avea acces real la ea fără costuri și dificultăți disproporționate.
Comunicatul mai subliniază un element de ordin simbolic și politic. Membrii asociației îi mulțumesc președintelui Ucrainei pentru semnarea decretului nr. 235 din 12 martie 2026 privind instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina, apreciind gestul drept unul important pentru recunoașterea identității lingvistice și culturale a românilor din Ucraina. În același timp, ei avertizează că asemenea semnale pozitive trebuie să fie urmate de măsuri administrative concrete, altfel riscă să rămână doar acte simbolice fără efect asupra vieții comunităților.
Rămâne de văzut dacă administrația prezidențială de la Kiev va oferi răspunsul public solicitat și dacă, în lunile următoare, vor apărea măsuri clare care să armonizeze poziția oficială exprimată de președintele Ucrainei cu practica Ministerului Educației și a autorităților locale. Până atunci, tema rămâne una dintre cele mai sensibile pentru comunitățile românești din Ucraina.
