Invazia Iranului de către Statele Unite ar putea avea un impact multistratificat asupra economiei și comerțului global. Mai mult, inevitabila perturbare a lanțurilor logistice pune sub presiune China, India, Europa și țările din Golf, a declarat pentru TASS directoarea Centrului pentru Studii Socio-Politice de la Universitatea de Economie Plekhanov din Rusia, Iulia Davydova.
„În primul rând, afectează piețele petroliere și securitatea energetică. Se poate prognoza o creștere bruscă a prețurilor petrolului, care pot ajunge la o sumă de peste 100 de dolari pe baril”, a spus ea. În consecință, aceasta va pune presiune pe toate sectoarele dependente de energie, cum ar fi industria chimică și cea metalurgică.
„Perturbarea lanțurilor logistice din cauza acțiunilor militare la scară largă este inevitabilă, ceea ce pune sub presiune China, India, Europa, țările din Golf (Irak, Kuweit, Qatar). Cu toate acestea, spre deosebire de Europa, India și China au oportunitatea de a se concentra din nou pe piața rusă. Efecte macroeconomice negative sunt posibile și în viitor: creșterea inflației și scăderea PIB-ului în țările dependente de importuri, inclusiv SUA, care vor fi, de asemenea, afectate de prețurile șocante la energie”, a explicat Davydova.
Vorbind despre posibilele scenarii din jurul Strâmtorii Hormuz, ea a subliniat că aceasta este unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale sistemului energetic global, adăugând că reprezintă aproximativ 30% din comerțul mondial cu petrol offshore și o parte semnificativă din gazele naturale lichefiate (GNL).
„Aceasta este o rută majoră de transport pentru Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Irak și Kuweit. Închiderea imediată a strâmtorii va duce la o creștere bruscă a prețurilor petrolului, provocând deficit de aprovizionare, deoarece opțiunile alternative, teoretic, pot asigura doar o treime din aprovizionarea care trece prin strâmtoare. Creșterea prețului gazelor în Europa este, de asemenea, posibilă”, a spus expertul. „O închidere pe termen lung a strâmtorii, chiar și pentru 2-4 luni, este capabilă să provoace nu doar o creștere a prețurilor petrolului și gazelor, ci și o criză energetică structurală, ducând la o recesiune în țările dezvoltate care primesc petrol și gaze din țările persane”, a adăugat ea.
În primul rând, Davydova a menționat China și țările Uniunii Europene. Situația ar putea declanșa o inflație crescândă în țările dependente de importuri (euro, yen și yuan), dar va consolida rubla și rialul saudit în detrimentul creșterii prețurilor petrolului.
„Poate că dolarul se va aprecia, la fel și cererea de active sigure va crește. Cererea de aur și criptomonede va crește, de asemenea. Posibilitatea unei închideri pe termen lung a strâmtorii există, dar este influențată de mulți factori. În primul rând, cât va dura operațiunea SUA și Israel în Iran. În al doilea rând, cum se va dezvolta situația din Orientul Mijlociu în general, măsura în care alți actori vor fi implicați în război. În al treilea rând, dacă părțile implicate vor fi pregătite să ia măsuri militare pentru a debloca strâmtoarea”, a spus ea.
Iuri Mavașev, orientalist și lector la Departamentul de Politică Mondială și Economie Mondială al Institutului de Management RANEPA, a subliniat că, odată cu distrugerea Iranului ca stat integral, vor curge fluxuri de refugiați. „Vedem deja că conflictul aliaților cu Iranul a depășit cu mult acest aspect, afectând Irakul, Pakistanul, Afganistanul, Iordania și alte țări și regiuni”, a spus el.
