Situația școlilor cu predare în limba română din sudul Basarabiei (regiunea Odesa) riscă să devină critică în urma reformei învățământului secundar din Ucraina, avertizează Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți.
Într-o postare pe rețelele de socializare, acesta vorbește despre „distanțe mai mari de 30 km dintre viitoarele gimnazii în care vor activa clase cu predare în limba română din localități cu populație majoritar românească și cel mai apropiat liceu academic, în care autoritățile ucrainene ne asigură că vor funcționa și clase cu predare în limba română”.
Drumuri zilnice de până la 50 km spre liceele românești, alternativa ucraineană – la doar 15–20 km
Anatol Popescu oferă exemplul comunității teritoriale Reni, unde „doar elevii din Cartal/Orlivka și Barta/Plavni nu depășesc limita maximă de kilometri până la liceul din Satu Nou/Novosilske”. În schimb, „elevii din Frecăței/Lîmánske vor trebui să facă un drum de 57 de kilometri (…) pentru a ajunge la liceul din Satu Nou/Novosilske, ZILNIC”.
Cum credeți, nu ar opta părinții lor pentru înscrierea la un liceu ucrainean din Reni, la doar 16 km, mai ușor?!… În perspectivă, în acest caz – cât ar mai rezista clasele românești de nivel primar și gimnazial, fără o treaptă liceală? Deci, în maxim 5 ani de zile NU VA MAI FI nicio clasă românească în școala din Frecăței/Lîmanske!!! („Ucraina nu va închide nicio școală cu predare în limba română!!!” vor striga sus și tare diplomații ucraineni de la București, în acest caz. Nu?!… Or, nu este singurul!), întreabă retoric liderul asociației.
Potrivit acestuia, în alte localități unde teoretic ar urma să funcționeze gimnazii cu predare în limba română, iar liceul desemnat ar fi la Babele/Ozerne, „nicio localitate nu se află în raza a 30 km”, fiind vorba despre „distanțe între 36 și 185 km”.
Anatol Popescu menționează că Departamentul Educație și Știință al Administrației Regionale de Stat Odesa a confirmat că „în regiunea Odesa doar liceele din Satu Nou/Novosilske și Babele/Al. Averescu/Ozerne ar putea deschide clase liceale cu predare în limba română”.
În același timp, el atrage atenția că „niciunul din cele două licee menționate nu dispune de spații de cazare (regim de internat, cămine) pentru elevii care ar veni de la asemenea distanțe”.
În opinia sa, în lipsa unor alternative viabile, transformarea actualelor licee românești în gimnazii ar putea conduce la diminuarea treptată a învățământului liceal în limba română, din cauza imposibilității practice de a asigura accesul elevilor din localitățile majoritar românești.
„Urgent, Ucraina trebuie să deroge termenul de implementare a reformei școlare în ce privește transformarea actualelor licee românești în gimnazii, în lipsa unor alternative viabile pentru respectarea dreptului constituțional la învățământul în limba maternă pentru românii din regiunea Odesa, Cernăuți și Transcarpatică”, subliniază acesta.
Liderul Asociației „Basarabia” afirmă că, în ultimele două luni, a făcut „demersuri repetate” către autoritățile centrale ale României pentru a obține „sprijin diplomatic concret” și pentru o schimbare de atitudine față de problemele comunității românești din Ucraina.
Prin exemplele oferite, Anatol Popescu sugerează că, deși autoritățile ucrainene afirmă că vor exista clase cu predare în limba română la nivel liceal, amplasarea acestora la distanțe foarte mari față de localitățile majoritar românești face accesul dificil în mod concret. În unele cazuri, elevii ar trebui să parcurgă zilnic peste 50 de kilometri pentru a ajunge la un liceu românesc, în timp ce un liceu cu predare în limba ucraineană se află mult mai aproape. În aceste condiții, părinții ar putea opta, din motive practice, pentru varianta mai accesibilă, ceea ce ar duce indirect la reducerea numărului de elevi înscriși în clasele cu predare în limba română.
În final, Anatol Popescu invită Ambasada Ucrainei în România „să dezmintă informațiile de mai sus sau să măsoare – pe Google Maps, sau la picior, dacă se poate – distanțele rutiere dintre localitățile vizate”, în condițiile în care misiunea diplomatică a publicat în repetate rânduri precizări potrivit cărora reforma educației nu ar afecta drepturile comunității românești.
