Școlile cu predare în limba română din regiunea Cernăuți traversează o perioadă marcată de deficit de personal didactic și de schimbări legislative care pot modifica structura actualei rețele școlare, potrivit Agerpres, citată de Agenția BucPress.
RELATAREA BUCPRESS:
Criza de cadre didactice
Conform relatărilor Agerpres de la Cernăuți, unitățile de învățământ cu predare în limba română se confruntă cu o lipsă tot mai accentuată de profesori. Situația este agravată de faptul că Școala Pedagogică din Cernăuți nu mai are module în limba română, ceea ce reduce posibilitatea formării unor noi cadre didactice pentru grădinițe, școli și licee.
Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, a declarat pentru Agerpres că în prezent sistemul se sprijină în mare măsură pe cadre pensionare care încă pot activa. În lipsa unei instituții de învățământ superior care să pregătească profesori pentru discipline predate în limba română, riscul de a rămâne fără personal calificat este real.
„Acum sunt cei care sunt la pensie şi li se permite să muncească şi dacă oamenii ăştia vor trebui să părăsească locul de muncă, rămânem fără cadre şi asta este altă problemă, pentru că noi la Cernăuţi nu am reuşit să avem o instituţie de învăţământ superior în care să producem cadre didactice care predau discipline în limba română în şcoli, de la grădiniţă şi până licee”, a afirmat Aurica Bojescu.
Potrivit acesteia, dacă prevederile noii Legi a educației, care ar urma să intre în vigoare la 1 septembrie 2027, vor fi aplicate în forma actuală, zeci de licee și școli românești din regiune ar putea dispărea, ceea ce ar afecta și posibilitatea absolvenților de a urma studii superioare în limba română.
„Fără clasele de liceu, nu o să aibă posibilitatea să facă o facultate nimeni. Şi aici este durerea noastră, pentru că atunci nu vom avea oameni cu studii superioare care vor putea să fie încadraţi în societate”, a adăugat Bojescu, care reprezintă comunitatea românească din Ucraina în toate comisiile de negociere constituite la nivelul Ministerului Educaţiei din Ucraina
O profesoară de 80 de ani, încă la catedră
În acest context, Agerpres a relatat și cazul Elenei Purici, profesoară în vârstă de 80 de ani, care predă la școala din localitatea Ostrița, aflată în apropierea orașului Cernăuți. Deși pensionată de mai mulți ani, aceasta a ales să rămână la catedră pentru a suplini lipsa cadrelor didactice.
„Limba română este viaţa satului. În limba română sunt obiceiurile satului, credinţa satului. (…) Dacă s-ar închide şcolile româneşti, ar dispărea un strat de cultură, ar dispărea tradiţiile. Nu am şti nimic despre ceea ce suntem. Ne-am sălbătici. Dacă nu o să păstrăm limba, o să pierdem totul”, a declarat profesoara pentru Agerpres.
Cazul său reflectă dependența sistemului de învățământ de experiența cadrelor aflate la vârsta pensionării, în lipsa unui flux constant de profesori tineri.
Demers diplomatic pentru menținerea rețelei de școli
Pe fondul acestor evoluții, Ministerul român al Afacerilor Externe a solicitat autorităților ucrainene menținerea actualei rețele de școli și licee cu predare în limba română.
Potrivit Agerpres, informația a fost confirmată de Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura Română „Mihai Eminescu” din Cernăuți. Acesta a declarat că reprezentanților comunității românești li s-a comunicat, în cadrul unor întrevedericu oficiali ai Consulatului General al României la Cernăuți, că MAE a transmis o notă verbală Ambasadei Ucrainei la București.
„Ni s-a comunicat că MAE a transmis o notă verbală către Ambasada Ucrainei la Bucureşti prin care a solicitat păstrarea reţelei actuale de şcoli şi, implicit, de licee. E un demers foarte bun. E bine că există dialog între Bucureşti şi Kiev şi sper să existe rezultate pozitive în interesul ambelor părţi”, a afirmat Vasile Bâcu pentru Agerpres.
Context
Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, a adus în repetate rânduri în atenția autorităților ucrainene – inclusiv la o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski – și a experților internaționali o serie de aspecte ale reformei educației care afectează interesele comunității. „Am solicitat mai întâi ca în fiecare comună românească să existe câte un liceu. Ulterior, am solicitat să ni se facă o excepție – nouă, minorității naționale – să putem avea un număr mai mic de elevi în clasă, așa cum li s-a permis comunităților montane”, declară Bojescu pentru BucPress. Este vorba de reducerea prin excepţie a numărului minim de elevi pentru înființarea unui liceu, până la 25 de elevi pe clasă.
Propunerile comunității românești din Ucraina au fost înmânate reprezentanților Uniunii Europene, Consiliului Europei, Directoratului General pentru Extinderea UE, precum și Ambasadorului României în Ucraina. În urma acestor solicitări, guvernul a însărcinat autoritățile locale să caute o soluție, însă soluția găsită este una atipică: hotărârea privind rețeaua liceelor a fost aprobată cu posibilitatea introducerii unor amendamente până la 1 martie 2026.
Merită menționat faptul că în comunitățile din raionul Vijnița (locuite de ucraineni) există 23 de școli care au statut de „școli de munte”. Pentru aceste comunități s-au făcut excepții, fiind prevăzut câte un liceu academic în fiecare sat. Acest lucru se datorează faptului că nu este întotdeauna posibil transportul elevilor dintr-o comunitate în alta. Aceleași excepții nu au fost făcute pentru românii din Ucraina.
