România nu se confruntă cu o criză iminentă, însă rămâne una dintre cele mai expuse economii din Europa Centrală și de Est (ECE), atât din cauza inflației persistente, a deficitelor ridicate și a riscurilor de finanțare în creștere, cât și a constrângerilor structurale care limitează capacitatea de ajustare, sunt de părere specialiștii de la Allianz Trade.
‘Deși inflația a intrat pe un trend descendent la nivel regional, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa Centrală și de Est. Presiunile asupra prețurilor sunt alimentate de rigidități structurale, de dinamica salariilor și de transmiterea incompletă a politicii monetare. Această evoluție afectează puterea de cumpărare a populației și menține un grad ridicat de incertitudine pentru mediul de afaceri. Comparativ cu alte economii din regiune, temperarea mai rapidă a inflației a permis o normalizare mai clară a condițiilor economice (…) După o performanță economică modestă, economia României continuă să se redreseze într-un ritm inferior celui înregistrat de majoritatea economiilor din Europa Centrală și de Est. Deși ciclul economic regional începe să se stabilizeze, România rămâne afectată de persistența dezechilibrelor interne, care frânează revenirea cererii și a investițiilor. Comparativ cu alte economii, Polonia sau Cehia beneficiază de fundamente macroeconomice mai solide, care le permit o normalizare mai rapidă a activității economice’, se arată într-o analiză de specialitate, publicată joi.
Potrivit sursei citate, cea mai importantă vulnerabilitate a României rămâne deteriorarea accentuată a poziției fiscale și externe. Astfel, deficitul bugetar a crescut la 8,7% din PIB în 2024, pe fondul majorărilor semnificative ale pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și al cheltuielilor ridicate asociate ciclului electoral, iar în paralel deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,2% din PIB, reflectând creșterea importurilor, performanța slabă a exporturilor și pierderea competitivității costurilor.
‘Toți acești factori au dus la o poziție externă evaluată ca fiind semnificativ mai slabă decât nivelul compatibil cu fundamentele economice și politicile considerate sustenabile. Deși România își menține statutul de investment grade, toate agențiile majore de rating au revizuit perspectiva la negativ, semnalând îngrijorări legate de sustenabilitatea fiscală și de vulnerabilitățile de finanțare (…) Pentru a reduce dezechilibrele bugetare și externe, autoritățile au adoptat un pachet de măsuri fiscale, incluzând creșteri de taxe și măsuri de limitare a cheltuielilor. Cu toate acestea, riscurile de finanțare rămân ridicate, în contextul deficitelor încă mari și al creșterii datoriei publice’, avertizează specialiștii.
În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, aceasta continuă să fie lentă, iar conform datelor existente, la jumătatea anului 2025, rata de utilizare a fondurilor din NGEU (NextGenerationEU n.r.) era de aproximativ 38%, în timp ce pe fondurile structurale, de circa 17% din sumele angajate, niveluri inferioare celor înregistrate în alte state din regiune.
‘Capacitatea administrativă redusă și blocajele în procedurile de achiziții publice continuă să afecteze implementarea investițiilor. Deși mediul de afaceri este considerat adecvat, lipsa reformelor structurale în sectoare economice cheie și execuția lentă a investițiilor publice limitează potențialul de creștere pe termen mediu. Aceste constrângeri afectează competitivitatea și capacitatea economiei de a recupera decalajele față de alte economii din Europa Centrală și de Est’, se menționează în analiza celor de la Allianz Trade.
Pe de altă parte, specialiștii consideră că instabilitatea guvernamentală și fragmentarea politică afectează coerența și predictibilitatea politicilor economice.
