Curtea de Conturi Europeană (ECA) a publicat luni un raport dedicat infrastructurii de transport a UE, în care prezintă și cazul autostrăzii A1 din România, cu o lungime 582 km, între București și Nădlac, destinată transportului de persoane și mărfuri pe coridorul Rin – Dunăre.
Auditorii au constat că ‘este foarte puțin probabil ca A1 să fie finalizată până în 2030 deoarece lucrările pe anumite secțiuni nu sunt încă nici măcar planificate și necesită mult timp. Această observație este valabilă, de exemplu, pe tronsonul care leagă orașele Sibiu și Pitești. De asemenea, procesul de consultare a părților interesate nu a permis pe deplin tuturor acestor părți să-și facă auzite și luate în considerare punctele de vedere’.
În raport se atrage atenția că autostrada este planificată și construită prin intermediul a numeroase componente mici. Fiecare componentă implică mecanisme separate de contractare și autorizații separate de la autoritățile locale și centrale. Această birocrație ridicată împiedică o implementare eficientă. De exemplu, în medie este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pt fiecare 26 km.
În prezent, costurile sunt estimate la 7,3 miliarde de euro, dar auditorii avertizează că încă nu sunt planificate toate componentele autostrăzii.
‘Conform situației de la jumătatea lui 2019, UE cofinanțează acest proiect cu 995 milioane de euro. Întârzierile înregistrate în construcția anumitor tronsoane ajung la 79 de luni. Întârzierea totală a lucrărilor la autostradă este de opt ani. Aceste întârzieri au efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Participanții la trafic sunt în continuare obligați să utilizeze drumurile naționale cu două benzi, cu un grad redus de siguranță rutieră. În fapt, numărul de accidente și decese de pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media din România. 92 de accidente au implicat coliziuni frontale’, se arată în raport.
Auditorii au observat, de asemenea, și o utilizare ineficientă a fondurilor UE. O porțiune a autostrăzii Construită între Lugoj și Deva, cu o cofinanțare din partea UE de 12,4 milioane de euro, nu este utilizată. Totodată, a fost irosită o cofinanțare din partea UE în valoare de 3,7 milioane de euro deoarece două porțiuni de drum Lugoj – Deva și Deva – Orăștie au fost conectate greșit.
Pentru a sprijini buna gestionare financiară, Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene să utilizeze instrumentele existente pentru a asigura respectarea planificării pe termen lung a megaproiectelor. În plus, CE ar trebui să solicite analize mai bune înainte de a decide dacă să acorde cofinanțare din partea UE pentru megaproiecte. CE ar trebui să dezvolte instrumentul deciziilor de punere în aplicare. Rolul coordonatorilor europeni ar trebui să fie consolidat cu scopul de a se îmbunătăți modul în care sunt supervizate coridoarele strategice multinaționale ale UE.
Raportul publicat luni reprezintă o actualizare a unei analize efectuate în 2020 și conține informații despre cum a evoluat situația între timp, în special din perspectiva costurilor și a calendarelor de finalizare, pentru opt megaproiecte de transport: patru căi ferate (Rail Baltica, Lyon-Torino, Tunelul de bază Brenner și Y Vasca), o cale navigabilă interioară (Sena-Schelde), o autostradă (A1 în România) și două conexiuni multimodale (legătura rutieră-feroviară Fehmarn Belt între Danemarca și Germania și legătura feroviară E59 către porturi din Polonia). Aceste megaproiecte vizează în mod direct 13 țări din UE: Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, România și Finlanda.
