Banii europeni trebuie cheltuiți cu orice preț, aceasta pare să fi fost deviza Primăriei Oradea în ultimele două decenii. Doar că, adesea, acest preț a fost extrem de mare!O analiză a marilor investiții făcute în oraș arată că, aproape fără excepție, toate au fost mult mai scumpe decât le-au spus edilii orădenilor. După semnarea contractelor de execuție, Primăria a majorat prețurile stabilite prin licitații, dar fără să mai vorbească despre asta.
BIHOREANUL le arată cetățenilor ce notă de plată a avut, de fapt, dezvoltarea orașului din ultimii 5 ani.
În platforma de achiziții publice SEAP, unde trebuie să anunțe orice licitație, autoritățile publice trebuie să declare și modificările făcute la contractele atribuite. Folosind aceste informații, BIHOREANUL a analizat 40 dintre cele mai importante investiții făcute în Oradea în ultimii 5 ani, de la cele rutiere la parcuri ori rețele de termoficare, constatând că aproape toate s-au scumpit după demararea execuției.
Cum se pot scumpi contractele atribuite prin licitații pe care firmele le câștigă tocmai datorită prețului mai mic? Prin diverse artificii, prea puțin accesibile publicului. În primul rând, e vorba de ajustarea tarifelor la materiale, permisă de diferite acte normative (Legea 98/2016, OUG 64/2022). La orice lucrare a cărei execuție durează mai mult de 6 luni, constructorul are dreptul să solicite ajustarea, iar dacă demonstrează diferențele de costuri, autoritatea contractantă este chiar obligată să-i actualizeze prețurile, adică să-i plătească mai mult, fără a exista un plafon în acest sens.
Un alt mod prin care cresc prețurile contractelor este introducerea de lucrări suplimentare, justificate prin proiecte greșite sau incomplete. Acestea din urmă pot ajunge la cel mult 50% din valoarea contractului, altfel autoritatea fiind obligată să facă o nouă licitație.
Printre constructorii orădeni se vorbește de mult că există firme „cu trecere” la Primărie, care obțin foarte ușor așa-numitele „note de comandă suplimentare”, care le majorează facturile și profitul. Edilii pretind că acest lucru nu e adevărat, ba chiar într-o replică transmisă recent BIHOREANULUI susțineau vehement că lucrările suplimentare sunt rare. Documentele arată taman pe dos, însă.
Refacerea bulevardelor Nufărul-Cantemir, primul coridor de mobilitate finanțat cu fonduri europene în România, a fost atribuită, de pildă, în 2020 firmei Drumuri Bihor pentru 50,6 milioane lei, dar a costat 73,7 milioane lei. Contractul s-a modificat prin 14 acte adiționale de ajustări de prețuri și lucrări suplimentare, până când a ajuns să coste cu 45% peste valoarea licitată.
Proiectul Nufărul Geotermal, prin care s-au refăcut rețelele din cartier, a avut și el lucrări suplimentare. În 2022 a fost adjudecat de asocierea firmelor Elsaco Electronic și Energomontaj la prețul de 89,9 milioane lei, dar s-a finalizat la 112 milioane lei.
Exemplele continuă: piațeta Cazaban amenajată de Construcții Erbașu a costat cu 60% mai mult (19,9 milioane lei față de 12,3), piațeta Magnolia executată de Gavella s-a scumpit cu o treime (de la 10,8 la 14,3 milioane), piațeta Nufărul realizată de aceeași firmă a fost atribuită la 6,7 milioane lei, dar a costat la final 8,8 milioane lei, parcarea subterană de lângă Cetate realizată de Erbașu s-a scumpit cu 50%, de la 24 la 36 milioane lei etc. Toate, prețuri fără TVA.
Scumpiri semnificative, inclusiv prin lucrări suplimentare, au fost și la pasajele rutiere, fiecare costând mult peste valorile licitate. Toate au fost construite de asocieri de firme în care numitorul comun și coordonatorul în teren a fost compania locală Procons Group SRL, care a apărut aproape din neant și și-a construit rapid reputația unei „firme de casă” a administrației locale.
