Celor care au început să aibă îndoieli, le confirm eu: premierul Bolojan vă respectă. Nimic nu e mai important pentru el ca respectul pentru cetățeni, doar ne spune asta de câte ori are în față un microfon. Și ne și arată: Pachetul I de măsuri de austeritate a intrat deja în vigoare, Pachetul II se pregătește să ne lovească și mai tare, iar guvernul Bolojan lucrează deja la Pachetul III. Tot ce vedem până acum este o listă lungă de biruri și restricții pentru cetățenii pe care îi respectă atât de mult, măsuri născute parcă din principiul „să moară și capra vecinului”. Nu prea văd cum reducem deficitul dacă tocmai a hotărât să scutească multinaționalele de impozitul pe cifra de afaceri, nu prea sesizez vreun sprijin real pentru cei aflați în nevoie, ceea ce face Bolojan pare mai degrabă pedepsirea celor care, prin muncă și sacrificii, reușiseră să se ridice. Oameni care, motivați și sprijiniți corespunzător, ar fi putut să își ajute semenii mai bine decât o face statul de astăzi. Ceea ce reușește Bolojan este să distrugă clasa de mijloc, aceea fără de care nu există democrație, afirmă fostul șef al SIE Silviu Predoiu pe facebook.
CE MAI SUSȚINE SILVIU PREDOIU:
Ce mă supără cel mai mult nu este doar conținutul acestor măsuri – concedieri masive, taxe în creștere, impozite puse pe umerii pensionarilor, ai mamelor sau ai micilor întreprinzători, austeritate și dezastru în educație și nici măcar incoerența de care dau dovadă, ci modul triumfalist în care premierul Bolojan le anunță. Cu un soi de satisfacție pentru suferința presupusă de ele, ca și cum ar fi o dovadă de forță personală să inventezi noi poveri pentru români. Nu aud solidaritate, nu există strop de empatie, nu simt un regret sincer pentru punctul în care am ajuns (din cauza lor). În schimb, aud multă emfază despre „responsabilitatea” pe care el și asociații săi și-o asumă, dar nicio vorbă despre răspunderea lor pentru situația în care ne aflăm cu toții astăzi. Iar despre sutele de milioane care pleacă lunar spre visteriile partidelor parlamentare sau despre referendumul pentru 300 de parlamentari – tăcere deplină. Se taie de la noi, nu de la ei.
Rezultatul? Bolojan, prin conduită și declarații, reușește performanța de a-l face chiar și pe unul ca Grindeanu să „arate bine” ca om politic. Și asta chiar e o performanță! Dar n-ar trebui să fim surprinși. Am mai văzut scenariul: aroganța lui Ponta l-a făcut pe Iohannis să pară o opțiune decentă, zâmbetul dezorientat și aspectul de Scufiță Roșie rătăcită în pădure printre lupi ca Antonescu sau Simion i-au dat șansa unui primar general eșuat, fără rezultate, să devină președinte. Și lista poate continua.
Asta pentru că, în absența unor obiective clare, asumate cu termene și responsabilități, oamenii politici ne oferă doar vorbe. Iar cetățeanul, supus unei propagande infernale plătită cu banii de la partid (vedeți de ce nu se taie?), în lipsa unor criterii clare de evaluare, ajunge să cântărească prin comparație între actori, nu prin comparație cu calitățile și cunoștințele pe care ar trebui să le aibă cei care conduc. Iar incompetența politicienilor și lipsa lor de caracter ne costă în final pe noi, nu pe ei.
Românii nu au nevoie de lideri care să se mândrească cu suferința pe care o aduc, ci de oameni politici care înțeleg impactul acțiunilor lor. Austeritatea promovată nu este o dovadă de forță și un motiv de mândrie, ci o expresie a eșecului și neputinței. Să taie poate… oricine. Problema României nu sunt crizele, ci politicienii de ocazie care se hrănesc din ele. Iar câtă vreme vom continua să alegem asemenea personaje, nimic bun nu se va întâmpla.
