de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Bomba a căzut azi la Festivalul de Film și Istorii de la Rîșnov, un loc apropiat tare de păduri și unde, în timp, au glăsuit mulți grei al serviciilor, sub formă de dezbateri pe varii teme. Prezentă la fața locului la o discuție despre reforma justiției, una dintre judecătoarele care au anulat alegerile, furnizează explicații publice după opt luni, iar ceea ce spune ea riscă să declanșeze un nou mare front de atac asupra deciziei din decembrie 2024 care a zguduit mapamondul și a atras asupra judecătorilor eticheta de ”asasini ai democrației” șamd.

Judecătoarea Iuliana Scîntei a explicat, răspunzînd unei întrebări din sală, pentru început, de ce cazul a ajuns la CCR:

„Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost încredințat, prin Constituție, pentru verificarea legalității și confirmării rezultatului, către CCR: procesul prezidențial electoral. Restul alegerilor au fost încredințate pentru control de legalitate instanțelor judecătorești de drept comun”.

„Cazurile de fraudă derulate în ziua votării reprezintă ce poți sesiza cu privire la nelegalitatea unui proces electoral”, a susținut Scîntei, conform Hotnews. Iar efectele unei astfel de fraude trebuie să aibă „o anumită amploare, respectiv să fie atît de mare frauda, încît să ducă la schimbarea ordinii candidaților sau să altereze rezultatul final”.

„Curtea a avut o decizie în care a constatat că nu au existat fraude în ziua votării, care să fie contestate de un competitor”, clarifică Scîntei.

Și, atunci, de ce s-au pronunțat?
Corectitudinea alegerilor nu e o chestiune de o zi.

„CCR nu are competențe să analizeze modul în care își realizează atribuțiile legale alte autorități ale statului, nici competența să fac o verificare asupra modului în care CSAT a ajuns la o anumită constatare: «Au afectat procesul electoral prezidențial»”, spune Scîntei despre rolul CCR în anularea alegerilor.

Ea a spus că documentele CSAT sunt luate drept „veridice și se bucură de autenticitate”.

După publicarea documentelor CSAT, „a fost discuția despre autosesizare, iar Curtea a avut o analiză riguroasă cu privire la ce înseamnă a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui și dacă asta se referă numai la ziua votului. Procedura începe din stabilirea datei de către Guvern și e o acțiune continuă”, susține ea.

Dacă CCR nu ar fi decis anularea alegerilor în baza documentelor desecretizate, atunci ar fi ajuns să valideze „ceva ce nu a fost potrivit legii”.

„Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a cere scuze”

Conform legii, alegerile sunt definite prin trei criterii obligatorii: libere, periodice și corecte. Ele au fost libere, pentru că oamenii au putut vota candidatul dorit, dar și periodice, pentru că au avut loc la data stabilită.

„A rămas în analiză caracterul «corect», care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect”, a răspuns Scîntei celui care a întrebat-o.

Din documentele CSAT, care arătau cum campania electorală a fost viciată, „noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat,

ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”

, a mai spus judecătoarea.

Ea a spus, referitor la metodele folosite astăzi în campaniile electorale, inclusiv cele pe internet, și că „lumea s-a mișcat mai repede decît s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu”.
Scîntei spune că CCR nu are responsabilitatea de a găsi dovezi

După izbucnirea războiului din Ucraina, explică judecătoarea, a fost modificată Legea pentru securitate națională. Ea a fost completată cu două categorii de riscuri naționale noi, „care se petreceau sub ochii noștri”: războiul hibrid și acțiuni statale și non-statale de propagandă și dezinformare, „unde nu era zona de expertiză a CCR”.

Astfel, constatarea și identificarea probelor „revenea instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale”, explică Laura-Iuliana Scîntei. „Ce era de competența noastră era să valorificăm concluziile acestora din perspectiva afectării ordinii constituționale”.

„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”, a conchis judecătoarea, mai relatează Hotnews.

Să tragem linie și să adunăm.
Scîntei este al doilea judecător al CCR care iese cu explicații personale, după Marian Enache, într-un interviu din februarie, la scurtă vreme după ce Iohannis demisionase.

Din acel interviu aflam, bunăoară, că decizia din decembrie a fost singura din istoria CCR care s-a luat în baza autosesizării, procedură care nu e prevăzută de legea de funcționare a curții.

Dar Enache nu a spus atunci explicit ceva ce spune acum Scîntei: anume că decizia a fost luată pentru că un anume și unic competitor a încălcat procedurile legale în campanie.

Conform lui Enache, Curtea

”Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori,

cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral”.

S-a lăsat impresia, fără argumente foarte concrete – nici nu s-ar fi putut, de altfel – că în campanie s-au încălcat grav regulile în ansamblu, ceea ce trebuia să justifice anularea integrală a alegerilor.

Conform lui Scîntei, însă, „noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”.

De ce este importantă această precizare?
Pentru că legea alegerilor 370/2004 spune clar că dacă ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin este afectată de nereguli ”Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”.

Păi dacă marele beneficiar al fraudei ar fi fost doar un competitor, Călin Georgescu spre exemplu, CCR trebuia nu să anuleze, ci să invalideze alegerile și astfel, să se repete turul întîi cîteva zile mai tîrziu.

Azi, judecătoarea Scîntei a mai lipit o piesă în puzzle-ul complicat al anulării alegerilor, iar cadrul ales nu pare să fi fost întîmplător. Scriam în februarie despre interviul cu totul neuzual al lui Enache – judecătorii CCR nu dau niciodată interviuri, mai ales justificative, în presă – că a fost determinat de frica ce începe să cuprindă judecătorii curții, pe fondul scandalului internațional care lua amploare și al ieșirii din schema puterii a marelui protector de la Cotroceni.

Azi, ieșirea lui Scîntei poate fi încadrată în același registru.
Cînd se înmulțesc explicațiile și se vorbește chiar de scuze din partea judecătorilor, e semn că ceva va să vină într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Și că povestea anulării e departe de a se fi încheiat.