Ambasadorul Franței și colonia România

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Pe 5 martie, președintele CCR, Marian Enache, a avut o întrevedere mult comentată în presă cu ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery. Cîteva zile mai tîrziu avea loc eliminarea din cursa prezidențială de către CCR a lui Călin Georgescu. S-a scris pe larg că nu e treaba unui diplomat străin să aibă întrevederi cu judecători români, mai ales în perioade electorale și în ajunul unor decizii importante și s-a lansat ipoteza că acesta ar fi transmis indicații prețioase judecătorilor români. În ”apărarea” ambasadorului francez, trebuie să reamintim că în anul electoral, a avut întîlniri la fel de controversate și cu noua inchiziție media, CNA.

”E.S. dl ambasador Nicolas Warnery a adresat un mesaj de susținere și solidaritate față de Curtea Constituțională a României în apărarea statului de drept, a democrației și a valorilor constituționale occidentale” am aflat dintr-un comunicat al CCR după întîlnirea cu ambasadorul francez.

De ce aveau nevoie judecătorii de asemenea mesaje de ”susținere” din partea reprezentantului unui stat străin? Ar accepta judecătorii întrevederi similare cu ambasadorii Rusiei, Chinei ori ai Belarusului, în numele echidistanței, pentru mesaje de ”susținere”?

Interesant de remarcat, însă, Franța e susceptibilă a fi făcut ”instructaj” nu doar cu membrii CCR, ci și cu cei ai CNA, prin același ambasador Nicolas Warnery. În aprilie anul trecut, nu mult înaintea campaniei electorale pentru alegerile europene și locale, Consiliul Național al Audiovizualului a organizat, împreună cu Autoritatea de Reglementare pentru Audiovizual și Comunicații Digitale din Franța (Arcom) și cu sprijinul ambasadei Franței în România, ”o sesiune de lucru comună pe tema noilor reglementări europene în domeniul furnizării de servicii media audiovizuale, având în vedere evoluția pieței audiovizuale. 
Implicarea Ambasadei Republicii Franceze în România în această colaborare subliniază importanța schimbului de experiență și a celor mai bune practici între România și Franța, două state membre ale UE care împărtășesc un interes comun în promovarea unei piețe digitale corecte și competitive. Sesiunea comună a fost urmată vineri, 12 aprilie 2024, de o dezbatere publică la Palatul Parlamentului desfășurată în prezența Excelenței Sale domnul Nicolas Warnery, ambasadorul Republicii Franceze” se arată într-un comunicat de pe siteul CNA.

Să recapitulăm: președintele Franței, Emmanuel Macron, se implică direct, în noiembrie, în campania unui candidat prezidențial, Elena Lasconi. Fostul comisar european francez Thierry Breton cere aplicarea modelului românesc de anulare a alegerilor și în alte state. Interimarul Ilie Bolojan bate potecile la Paris și aduce la Cotroceni oameni cu cetățenie franceză profund devotați Parisului. Francofonul școlit în Franța, Nicușor Dan, e împins de forțe nevăzute spre fotoliul de președinte.
Vorba parlamentarului AUR Mugur Mihăiescu, își caută Franța o nouă Africă pe meleag mioritic?