România ar trebui să se abțină de la a face modificări substanțiale ale cadrului legal cu puțin timp înainte de alegeri sau de la recurgerea la ordonanțe de urgență pentru a aborda probleme sensibile din punct de vedere politic, reiese din recomandările emise într-un raport al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, cu referire la alegerile locale desfășurate în iunie 2024.
Raportul, adoptat miercuri de Congresul Autorităților Locale și Regionale în cea de-a 48-a sa sesiune, s-a bazat pe o vizită de informare desfășurată pe 24 octombrie 2024 la București, la inițiativa Comitetului de Monitorizare al Congresului ca răspuns la o plângere privind presupuse nereguli în alegerile locale din iunie 2024.
Potrivit unui comunicat publicat miercuri pe site-ul instituției, deși alegerile locale din 2024 din România au fost în general bine organizate, ele au rămas afectate semnificativ de introducerea unei ordonanțe de urgență pentru organizarea alegerilor locale și a celor pentru Parlamentul European în aceeași zi, ordonanță emisă cu câteva luni înaintea zilei alegerilor.
Această situație a scos în evidență necesitatea unui cod electoral unificat, elaborat prin consultări largi și incluzive.
Potrivit comunicatului, acestea au fost principalele constatări prezentate de co-raportorii Randi Mondorf (Danemarca, grupul politic ILDG) și Jorge Sequeira (Portugalia, grupul politic SOC/G/PD).
Raportul a subliniat importanța stabilității electorale și a remarcat că decizia de a recurge la ordonanța de urgență ar fi putut fi evitată, un punct de vedere împărtășit de Comisia de la Veneția în opinia sa publicată la data de 14 martie 2024.
În recomandarea sa, Congresul a încurajat autoritățile române să simplifice și să revizuiască procedurile și termenele limită aplicabile pentru procesele de numărare și intabulare, să consolideze capacitatea administrației electorale de a lucra mai transparent, și să ia în considerare introducerea renumărării obligatorii și din oficiu în cazul unor abateri semnificative de la protocoale.
Co-raportorii au concluzionat că ‘întărirea procesului democratic la nivel sub-național în România va necesita mai mult efort pentru a crește incluziunea și a construi încrederea opiniei publice. Promovarea participării femeilor și tinerilor în calitate de candidați, prin cote și coborârea vârstei minime de a candida la 18 ani, precum și lărgirea drepturilor observatorilor electorali ar putea constitui pași cheie pentru consolidarea democrației locale’, se mai afirmă în comunicatul menționat
