Câteva sute de manifestanţi s-au adunat luni, cu ocazia Zilei Libertăţii Secuilor, la Târgu Mureş, la obeliscul secuilor martiri morţi după mişcarea împotriva Habsburgilor, unde au adoptat o petiţie prin care au solicitat autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
Documentul adresat autorităţilor române, citit cu voce tare de Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), subliniază că secuii urmează calea dreptului şi a democraţiei şi solicită autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc; în baza principiului subsidiarităţii (luarea deciziilor la nivelul cel mai apropiat de cetăţean) şi urmând modelul practicii europene, secuii doresc să gestioneze singuri problemele regiunii în care reprezintă majoritatea.
Documentul aminteşte că acest lucru nu încalcă unitatea teritorială şi suveranitatea României, nici interesele cetăţenilor de alte naţionalităţi din regiune, nici constituţia ţării.
S-a subliniat, totodată, că România are datoria să îşi îndeplinească obligaţiile pe care şi le-a asumat la aderarea la Consiliul Europei şi să pună în aplicare recomandările şi rezoluţiile legate de autonomie.
Semnatarii petiţiei au solicitat ca Ţinutul Secuiesc să formeze o regiune administrativă şi de dezvoltare independentă, autonomă, cu drepturi bazate pe proiectul de lege elaborat de CNS, şi au cerut guvernului român să înceapă un dialog cu CNS şi autorităţile locale secuieşti cu privire la statutul Ţinutului Secuiesc.
Semnatarii au solicitat Bucureştiului să susţină Iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale depusă de CNS săptămâna trecută, dând dovadă de angajament faţă de valorile europene.
În acelaşi timp, cei care au semnat petiţia au protestat împotriva planului de reformă administrativă care are un efect negativ asupra Ţinutului Secuiesc.
Participanţii au acceptat petiţia cu ovaţii, au scandat sloganuri care solicită autonomie şi au desfăşurat pancarte cu „Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc”.
În discursul pe care l-a susţinut, László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), a amintit de împrejurările Revoluţiei Ungare de la 1848-49, de dorinţa de libertate a popoarelor vecine maghiarilor, inclusiv a românilor.
„Trebuie să învăţăm din istoria noastră, trebuie să ne fie lecţie cu privire la destinul şi opresiunea noastră comună”, a spus Tőkés, amintind că atunci, puterea habsburgică i-a întors pe maghiari şi români unii împotriva altora, aceştia fiind ulterior şi victime ale politicii de diviziune din timpul dictaturii naţional-comuniste.
„Numai cauza libertăţii ne poate aduce împreună”, a spus politicianul maghiar.
Preşedintele CNMT a amintit că la Crăciunul din anul 1989, cele două popoare s-au regăsit „pentru un moment istoric”, însă „Martie Negru” de la Târgu Mureş a distrus din nou libertatea câştigată prin eforturi comune.
„Încă mai suferim de pe urma consecinţelor acestui lucru, când aceeaşi politică de dezbinare limitează drepturile omului şi ale comunităţii noastre maghiare din România, când ne sunt contestate drepturile inalienabile la autodeterminare, la folosirea limbii noastre materne, la cultura noastră, la învăţământ independent, la folosirea simbolurilor noastre naţionale şi la proprietăţile noastre”, a spus László Tőkés.
Trebuie reiterată dorinţa de unitate indivizibilă a regiunii istorice a Ţinutului Secuiesc, a declarat politicianul.
Cei adunaţi cu ocazia manifestării au fost salutaţi, printr-o scrisoare, şi de către consilierul-şef al premierului ungar, Katalin Szili, care le-a cerut celor prezenţi să nu renunţe la obiectivele strategice necesare păstrării identităţii maghiare. Au fost citite, de asemenea, şi o scrisoare a lui Károly Kolcsár, deputat UDMR în Parlamentul României, respectiv a lui József Kulcsár-Terza, preşedinte interimar al Forţei Civice Maghiare (FCM).
În discursul său, Zoltán Zakariás, preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), a subliniat că fiecare în parte trebuie să joace un rol în lupta pentru autonomie. La eveniment a participat şi Toni Strubell, reprezentantul mişcării de autonomie al catalanilor, Jerzy Gorzelik, cel al silezienilor, respectiv Luke Uribe-Etxebarria, cel al bascilor. Oaspeţii străini i-au încurajat pe cei prezenţi să îşi susţină cu consecvenţă obiectivele politice, asigurând totodată CNS de sprijinirea iniţiativei sale cetăţeneşti.
După comemorare, manifestanţii au mers în piaţa centrală a oraşului Târgu Mureş pentru a înmâna petiţia reprezentantului guvernamental. Autorităţile române au autorizat, şi anul acesta, doar marşul care a avut loc pe trotuar.
În 2012, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a declarat ziua de 10 martie ca fiind Ziua Libertăţii Secuilor, în memoria martirilor secui – János Török, Mihály Gálfi şi Károly Horváth – care au fost executaţi în această zi, în 1854, după ce au condus, cu doi ani mai devreme mişcarea împotriva Habsburgilor. În această zi, CNS organizează în fiecare an o comemorare la obeliscul dedicat martirilor, respectiv un marş în cadrul căruia este solicitată autonomia.
