Donald Trump nu renunță la ideea de a integra Groenlanda și Canada în componența SUA. Este demn de remarcat faptul că declarațiile sale vin pe fondul refuzurilor categorice din partea autorităților din Ottawa și Copenhaga. Potrivit experților, republicanul nu a ales întâmplător teritoriile respective: în acest fel, el intenționează să rezolve simultan câteva dintre problemele Washingtonului din Arctica. O analiză Vzgliad (Rusia):
Președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a reiterat dorința de a alipi Canada la Statele Unite. De data aceasta, republicanul a postat o hartă pe rețeaua de socializare Truth Social, în care ambele state sunt reprezentate cu stele și dungi, simbolurile drapelului american.
Politicianul pretinde că cetățenii canadieni susțin ideea ca țara lor să intre în componența Statelor Unite ca cel de-al 51-lea stat. Se presupune că o astfel de decizie ar consolida stabilitatea economică a Canadei și ar proteja-o de amenințările externe, inclusiv de Rusia și China.
Cu toate acestea, premierul canadian demisionar Justin Trudeau a respins categoric această posibilitate. „Nu există nicio șansă, Canada nu va deveni parte a Statelor Unite”, a scris politicianul pe pagina sa de socializare. El consideră că ambele state au mai mult de câștigat dacă rămân independente și continuă să fie parteneri importanți în comerț și securitate.
Amenințările lui Trump de a transforma Canada în cel de-al 51-lea stat american au fost auzite încă de la începutul lunii decembrie a anului trecut. La acel moment, viitorul șef al Casei Albe a declarat că va impune taxe de 25% asupra bunurilor canadiene dacă Ottawa nu va lua măsuri mai dure pentru a reduce migrația ilegală și contrabanda. Ca răspuns la obiecția lui Trudeau că astfel de restricții ar distruge economia Canadei, republicanul a sugerat ca țara să intre în componența Statelor Unite. Publicația Vzgliad a analizat cauzele principale care au condus la o astfel de retorică într-un alt material jurnalistic.
Este interesant faptul că Trump și-a exprimat, de asemenea, pretențiile față de Groenlanda. Potrivit președintelui american, insula are o importanță strategică pentru securitatea națională a SUA și pentru apărarea „lumii libere”, inclusiv pentru contracararea „amenințărilor” din partea Chinei și a Rusiei.
Într-un discurs susținut la reședința Mar-a-Lago, Trump a subliniat: „Avem nevoie de Groenlanda în scopuri de securitate națională. Mi s-a spus asta cu mult înainte să candidez. Pe insulă trăiesc doar 45 000 de persoane și nimeni nu știe dacă Danemarca are un drept legal asupra ei. Dacă da, ar trebui să cedeze Groenlanda, deoarece avem nevoie de ea pentru a apăra lumea liberă”.
Trump a remarcat, de asemenea, prezența sporită a Chinei și a Rusiei în zona arctică, adăugând că SUA nu vor permite ca cele două țări să domine în această zonă de importanță strategică. „Nici măcar nu ai nevoie de binoclu pentru a vedea nave chineze și ruse peste tot. Nu vom permite ca acest lucru să se întâmple”, a afirmat acesta.
Potrivit The Washington Post, declarațiile lui Trump privind posibila anexare a Groenlandei, Canadei și Canalului Panama ar putea face parte dintr-o strategie de contracarare a influenței Rusiei și Chinei.
Între timp, editorialistul Liam Denning de la Bloomberg amintește că Statele Unite au încercat pentru prima dată să își deschidă calea către Arctica în 1867, când au cumpărat Alaska. Mai târziu, după cel de-al Doilea Război Mondial, SUA au vrut să cumpere Groenlanda de la Danemarca pentru 100 de milioane de dolari, dar nu au putut să încheie decât un tratat de apărare și au obținut baza aeriană Thule, în prezent baza spațială Pituffik – cea mai nordică bază militară americană.
„Groenlanda, care a devenit autonomă în 2009, rămâne un interes vital pentru Statele Unite. De aproximativ aceeași mărime ca Alaska și Texas la un loc, Groenlanda se află pe căi maritime strategice, cum ar fi Pasajul de Nord-Vest și breșa Groenlanda-Islanda-Regatul Unit, precum și sub căile de zbor arctice (inclusiv cele ale rachetelor)”, a scris Denning.
Conform analistului, pentru Trump este, de asemenea, important să obțină controlul asupra resurselor – acestea includ aproximativ 7% din rezervele de apă dulce ale lumii, zăcăminte de petrol și gaze neexploatate, până la 37 din cele 50 de minerale critice pentru SUA și așa mai departe.
Experții ruși cred, de asemenea, că Trump nu a vorbit fără motiv despre necesitatea de a include aceste teritorii în componența Statele Unite. Astfel, în cazul obținerii controlului asupra acestor țări, Statele Unite vor încerca nu numai să își însușească resurse utile, ci și să își consolideze prezența militară și economică în Arctica. Cu toate acestea, potrivit experților, republicanul are puține șanse de a realiza ceea ce și-a propus.
„Când Trump vorbește despre includerea Groenlandei și Canadei în componența SUA, el urmărește un obiectiv foarte ambițios: să împartă Arctica între Statele Unite și Rusia”, a declarat Marat Bașirov, profesor la Școala Superioară de Economie. Potrivit acestuia, republicanul are nevoie de un echivalent al rutei maritime nordice rusești, respectiv Pasajul de Nord-Vest.
La rândul său, politologul Semion Uralov atrage atenția asupra continuității specifice a administrațiilor lui Joe Biden și Donald Trump. „Administrația Biden a adus Finlanda și Suedia în NATO, ceea ce a pregătit terenul pentru operațiunea specială a lui Trump-2 în Groenlanda. La fel cum administrația Trump-1 a început odată să furnizeze în mod activ arme Kievului, predând ștafeta administrației Biden”, a afirmat acesta.
„Groenlanda are legătură cu frontul arctic dintre SUA și Rusia. Pe acest front, SUA dețin un pachet minoritar de acțiuni, de aceea Groenlanda este necesară pentru dominația formală în regiune. Vasalii nordici din rândul țărilor europene mici sunt, de asemenea, extrem de importanți”, a susținut analistul.
Cu toate acestea, Alexei Bezborodov, șeful agenției de cercetări Infranews, se îndoiește că America este cu adevărat interesată de Pasajul de Nord-Vest. „Și bine ar fi dacă cineva chiar ar avea nevoie de Pasajul de Nord-Vest – dar nu este cazul. Din Alaska până în Groenlanda nu doar că este mai greu de navigat, dar și adâncimea este mult mai mică, iar cu existența Canalului Panama – aproape că nu mai e nevoie deloc. În afară de submarinele nucleare, care acolo vor răscoli nisipul cu elicele, nu are cine să meargă”, a remarcat acesta ironic.
„În trecut, Washingtonul nu trebuia să-și facă griji cu privire la cine deținea Canalul Panama sau Groenlanda: influența sa politică și economică generală în emisfera vestică a garantat protecția intereselor SUA. Cu toate acestea, din punctul de vedere al trumpiștilor, instituțiile globale s-au epuizat și creează mai multe probleme pentru Statele Unite decât beneficii”, au susținut autorii canalului Telegram „Vatfor”. „Trump consideră că Statele Unite își pierd influența – și, fiind incapabile să prevină acest proces, încearcă să-l conducă. Un prim pas destul de logic ar fi să-și securizeze „curtea din spate”, să transforme controlul informal asupra vecinilor într-unul formal, care să asigure că niciun străin nu va apărea în această curte”, au continuat experții.
Analiștii consideră, de asemenea, că „dacă privim acest lucru ca pe o pregătire pentru un conflict cu China, atunci totul se potrivește”. „Controlul total asupra canalului este necesar pentru ca flota americană să-l poată folosi în orice moment, iar flota chineză – dimpotrivă, să nu poată face acest lucru. Nici nu se știe ce poziție va lua Europa într-un conflict cu China, cu atât mai mult Danemarca: cine știe, poate că în Groenlanda ar putea apărea o stație radar a forțelor armate chineze. Trebuie să excludem acest lucru chiar și teoretic”, au detaliat experții.
În acest context, analiștii se îndoiesc că „Trump va reuși să-și implementeze restructurarea și noua gândire politică”. Totuși, dacă „lucrurile vor funcționa”, NATO ar trebui să devină obiectivul principal al republicanului în politica externă. „Atlantismul reprezintă fundamentul instituțiilor globaliste, iar dacă cineva ar încerca să le submineze, ar trebui să înceapă cu NATO și Uniunea Europeană, considerate bastioane ale globalismului”, au scris autorii canalului. În plus, aceștia consideră că „Statele Unite, în forma lor actuală, nu pot exista altfel decât în rolul de metropolă a lumii, iar Trump pare că intenționează să pericliteze acest statut cât de mult va putea”.
„Americanii au deja o bază militară în nordul Groenlandei. Și, din acest punct de vedere, Trump ar avea de câștigat dacă ar deține aceste teritorii în componența țării sale. Acest lucru ar extinde serios prezența militară americană în Arctica”, a susținut Viktor Boiarski, explorator polar și director al Muzeului Arcticii și Antarcticii. Potrivit acestuia, acolo ar putea fi dislocată aviația, care le-ar permite SUA „să ajungă mai ușor oriunde, fără a cere permisiune Danemarcei”. Un rol important îl joacă și faptul că, dintre toate statele arctice, doar Rusia nu este membră NATO. „Astfel, în acest caz, o posibilă confruntare militară este destul de evidentă”, a explicat analistul.
„În plus, pe termen lung, apa va deveni cea mai căutată resursă. Și să ai Groenlanda, ca al doilea mare rezervor de apă după Antarctica, nu ar fi rău”, a afirmat expertul. „Cu atât mai mult cu cât deja există proiecte pentru transportul aisbergurilor în zone aride. Și aici, Groenlanda va fi, așa cum se spune, aproape de Statele Unite, nu va trebui să meargă nicăieri”, a continuat expertul. Totuși, acesta și-a exprimat îndoiala că Danemarca va „ceda”.
De asemenea, acesta a atras atenția asupra zăcămintelor de diferite resurse care există în regiune. Astfel, el a reamintit de pretențiile Statelor Unite asupra platformei arctice. „Aici, discuția vizează deja controlul asupra Canadei”, a explicat specialistul.
Un alt aspect care explică dorința lui Trump de a obține Groenlanda și Canada este legat de logistică. „Ar putea fi vorba despre Pasajul de Nord-Vest. Cu toate acestea, este important să ne dăm seama că acesta este cu mult inferior rutei noastre maritime nordice. În plus, principalul punct sensibil în toată această poveste sunt navele. Pentru a vorbi despre un fel de prezență în Arctica, trebuie să ai o flotă adecvată”, a subliniat exploratorul polar.
Și aici Rusia are un „atu puternic”. „Nici canadienii și nici americanii nu au o flotă de spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară. Există nave diesel, dar acestea pierd în fața navelor nucleare. Flota noastră de spărgătoare de gheață nucleare se află în curs de completare, este singura flotă de acest fel din lume. Și, spre deosebire de SUA, țara noastră chiar poate asigura transportul și alte comunicații în această regiune”, a concluzionat Boiarski.
