de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Nicușor Dan și-a anunțat, brusc, candidatura la președinția României la doar cîteva luni după ce a defilat cu mărețe proiecte legate de București, a luat un al doilea mandat și a impus și un referendum tot despre viitorul orașului. Acum, el face tabula rasa, teoretic, cu toată activitatea și planurile sale și merge pe o direcție cu totul diferită: cea de președinte de țară. Sau poate nu. Poate că cel mai mare fan al Laurei Kovesi a primit misiunea de a testa terenul pentru a se vedea ce șanse reale ar avea, cu sprijinul potrivit, un candidat precum șefa EPPO împotriva unui val suveranist.
Alegerile prezidențiale vor avea loc în 2025, mandatul Laurei Kovesi expiră în 2026, fără posibilitatea unui al doilea mandat. Șefa EPPO poate sacrifica un an de mandat la Luxemburg pentru 5-10 ani la Cotroceni. Nu e un schimb rău.
Foarte interesant, la anunțarea candidaturii sale, ieri, Nicușor Dan a marșat puternic pe teza corupției
”Va fi o luptă grea între cei care apără interesul public și cei care apără interesul de gașcă. Nu va fi ceea ce propun unii – un concurs de cine strigă mai tare că în România e corupție. Știm toți că în România e corupție. Va fi o luptă care va implica mecanisme administrative, necesitatea de coagulare politică și justiție, și acestea sunt atributele esențiale pe care trebuie să le aibă președintele României în România de azi. Este rolul președintelui să enunțe acele valori care ne unesc” a spus el.
Cum a trecut așa repede Nicușor Dan de la problemele de urbanism, de poluare, de trafic, de căldură și apă caldă la corupția generală care ar sugruma România?
Edilul a avut corupția în discursul tău de la ”naștere”, e drept, dar era vorba de o corupție specifică administrațiilor bucureștene, nu una națională. Cel mai adesea, el a vorbit de corupții din imobiliare.
Partidul fondat de el, USR, a avut ca temă principală anticorupția, iarăși e adevărat. Dar Nicușor și USR s-au despărțit cu scandal în 2017, iar anticorupția a rămas la Barna & comp.
În schimb, sigur e un lucru: Nicușor Dan e cel mai mare susținător, dintotdeauna, al Laurei Kovesi, cu pieptul gol, practic.
”Atacurile politicienilor la dna.Kovesi sunt, de fapt, atacuri la securitatea națională” tuna el în 2016, într-un moment dificil pentru șefa DNA, scandalul plagiatului. „Aparent este un atac împotriva unei persoane. De fapt, este un atac împotriva unei instituții. Această instituție rezolvă o chestiune a corupției, care suntem cu toții de acord că este de o importanță care ține de securitatea națională. Deci, este, de fapt, un atac la securitatea națională pe care îl poartă niște partide care pretind că păstrează ființa națională și tot felul de vorbe frumoase”
Deci, dai în Kovesi, favorizezi corupția!
Un an mai tîrziu:
”PSD trece peste Constituție pentru a o umili pe Laura Codruța Kovesi. PSD nu se dă în lături de la nimic pentru a-și atinge principalul obiectiv: impunitatea politicienilor corupți în fața legii. Au încercat cu OUG 13. Au eșuat. Au făcut presiuni asupra ministrului Justiției Tudorel Toader să ceară demisia procurorului șef DNA Laura Codruța Koveși. Au eșuat. Acum forțează, împotriva regulamentului Parlamentului și a Constituției, să decredibilizeze magistrații, prin comisia de anchetă a alegerilor din 2009(…) Mult mai importantă pentru inițiatori pare să fie perspectiva intensei mediatizări a unor secvențe înfățișând-o pe Laura Codruța Kovesi venind la parlament să dea cu subsemnata în legătură cu presupuse fapte pe care le-ar fi comis. Ideea transformării anchetatorului în anchetat îi surâde inclusiv fostului președinte Traian Băsescu, acum și el cercetat penal, nimeni altul decât presupusul beneficiar și coordonator al întregii fraude electorale, care susține fără rezerve constituirea comisiei de anchetă. Ceea ce spune foarte multe despre alianța penalilor în Parlamentul României” declara Nicușor.
În 2018, intervenție în meciul dintre ministrul Justiției, Tudorel Toader, și șefa DNA: „O acuză pe Kövesi de un conflict constituţional pe care Tăriceanu şi Tudorel Toader l-au generat“.
După demiterea lui Kovesi, el iese cu critici dure la decizia Curţii Constituţionale, despre care afirmă că este una „injustă”.
Una peste alta, Kovesi nu a avut un mai mare susținător politic decît Nicușor Dan.
Șefa EPPO a spus răspicat de nenumărate ori că nu va candida în 2024 și s-a ținut de cuvînt.
Dar în 2025?
Nu e, deci, o ipoteză de neglijat că Nicușor Dan e scos acum în prim plan, în pofida întregii sale poziționări politice din acest an, o poziționare strict edilitară, pentru a se testa în ce măsură valului suveranist i s-ar putea opune un candidat ”pro-Europa” cu o largă susținere din partea formațiunilor tradiționale, sau măcar a unei părți a lor.
Un candidat care să fie Laura Kovesi, favorita dintotdeauna a unor cancelarii vestice, cam în derivă la această oră. Ar fi ultima mare carte pe care ar putea-o juca Bruxellesul. Chiar și dacă președintele României ar fi dat de suveraniști, anul viitor, Bruxellesul și Soros au nevoie ca de aer măcar de o opoziție reunită sub un lider important, care să țină cît de cît piept noii administrații, altfel spus damage control.
Poate nu e întîmplătoare reacția aproape bizară a lui Ilie Bolojan, care s-a repezit să anunțe posibila susținere liberală pentru Nicușor la Cotroceni, nu multe zile după ce se repezise să anunțe sprijin pentru Elena Lasconi.
Poate nu e întîmplătoare nici contra-reacția primarului liberal Ciprian Ciucu, de a anunța pe dos, adică nesprijinirea lui Nicușor de către PNL, acuzînd, totodată că grupul de la Cluj îl vrea pe edil la Cotroceni.
Pentru că Bolojan și grupul de la Cluj sunt cunoscuți de multă vreme ca fiind angrenați în lupta pentru promovarea Laurei Kovesi la Cotroceni; doar că pînă acum astrele nu s-au așezat suficient de bine.
Poate se așază mai bine în 2025. (Bogdan Tiberiu Iacob)
foto-pamflet: A.I.
- Advertisement -
