Acţiunile operatorului ungar de telecomunicaţii 4iG au urcat marţi la cel mai ridicat nivel din ultimi doi ani, după ce compania a informat că preşedintele a prezentat planurile la o întâlnire cu miliardarul american Elon Musk, transmite Bloomberg.
Preşedintele 4iG, Gellert Jaszai, a avut, luni, o întâlnire cu Elon Musk, cu prilejul unei vizite la Mar-a-Lago a premierului ungar Viktor Orban şi a ministrului Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, care s-au întâlnit cu preşedintele ales Donald Trump.
Graţie contractelor publice, obligaţiunilor şi împrumuturilor subvenţionate, 4iG s-a transformat dintr-o mică companie de tehnologie într-un holding internţional, fiind lăudat de premierul Viktor Orban drept un campion naţional. În plus, 4iG a înfiinţat o societate mixtă în domeniul apărării cu grupul german Rheinmetall AG şi are activităţi şi în domeniile sateliţilor şi producţiei de drone.
„Pe lângă trecerea în revistă a programului 4iG în domeniul sateliţilor, părţile au explorat perspectivele de dezvoltare în domeniul Inteligenţei Artificiale, precum şi oportunităţile pentru extinderea cooperării ungaro-americane în domeniile comercial şi tehnologic”, a informat operatorul ungar de telecomunicaţii într-un comunicat de presă publicat marţi.
Ca urmare a acestor informaţii, acţiunile 4iG au sărit marţi cu 9,1%, până la cel mai ridicat nivel înregistrat după luna august 2022. În jurul orei 12:32 p.m, titlurile 4iG erau în creştere cu 7,4% până la 870 de forinţi pe acţiune, ceea ce evaluează compania la 262 miliarde forinţi (670 milioane de dolari).
Întâlnirea de luni reprezintă „primul pas important” în extinderea cooperării dintre cele două părţi, a precizat preşedintele 4iG, Gellert Jaszai.
Luna trecută, firma 4iG şi-a prezentat programul în domeniul sateliţilor, denumit HUSAT, care potrivit reprezentanţilor companiei este primul în regiune care prevede dezvoltarea de capabilităţi de telecomunicaţii prin satelit şi observare terestră prin investiţii private. În cadrul acestui program, un satelit geostaţionar de telecomunicaţii şi opt sateliţi de observare cu orbită joasă urmează să fie lansaţi până în 2032.
