Reuniunea miniștrilor de finanțe ai G7 (care reunește Marea Britanie, Germania, Italia, Canada, Franța, Japonia și SUA), desfășurată în Italia în luna mai, a avut un „efect dezmințitor”, deoarece pentru prima dată după mult timp s-au discutat deficiențele economiilor occidentale și perspectivele de creștere, a declarat moderatorul acelei întâlniri, ministrul irlandez al cheltuielilor publice Paschal Donohoe, pentru Bloomberg.
După cum notează agenția, întâlnirea a avut loc în Grand Hotel des Iles Borromées italian, o clădire în stil Belle Epoque, cu scări largi, candelabre de cristal și tavane cu fresce, „ca o amintire a epocii în care economia Europei era cea mai bogată din lume”. Cu toate acestea, astăzi economiile occidentale sunt în criză, iar Germania, cândva principalul motor industrial al UE, nu a reușit să demonstreze creștere timp de două trimestre consecutive.
Donohoe observă, de asemenea, că dezbaterea de politică economică a UE nu este încă la egalitate cu provocările cu care se confruntă. Cu toate acestea, la o întâlnire din mai, miniștrii de finanțe din UE au început cel puțin să vorbească despre perspective, mai ales pe fondul problemelor stringente ale finanțării Ucrainei. „A fost foarte îngrijorător să aud asta”, și-a împărtășit oficialul impresia.
O altă sursă Bloomberg, care participă și el în mod regulat la reuniunile G7, a spus că oficialii europeni nu știau cât de departe se aflau celelalte economii majore, dar încep acum să realizeze întreaga amploare a problemei.
În cadrul întâlnirilor închise, ministrul francez de Finanțe de la acea vreme, Bruno Le Maire, le-a spus colegilor săi că ar trebui să stabilească un obiectiv public de dublare a creșterii economice, care să aducă UE la egalitate cu Statele Unite. Cu toate acestea, potrivit unei surse ale agenției, mulți miniștri pur și simplu nu înțeleg cum să realizeze această sarcină, iar în discuțiile lor există „o notă de teamă” cu privire la eșecul acesteia.
Bloomberg citează date FMI, conform cărora economia germană va crește cu doar 0,7% până în 2029, Franța cu 1,3% și Italia cu 0,8%. În ansamblu, economia zonei euro va crește cu 1,2%.
Mai mulți înalți oficiali de la Bruxelles au spus că o mare parte din problema UE de astăzi constă în slăbiciunea multor lideri naționali. De exemplu, Olaf Scholz în Germania și Pedro Sánchez în Spania sunt „constrânși de coaliții fragile”, la fel ca și Donald Tusk în Polonia și Dick Schoof în Țările de Jos, iar sprijinul tot mai mare pentru partidele de extremă dreapta din toate aceste țări „ii face pe lideri nervoși cheltuind capitalul politic pentru inițiativele UE”.
Situația s-a înrăutățit de la summitul din aprilie al liderilor G7, iar principala povară economică de astăzi a căzut de fapt asupra celor două mari economii ale blocului – Germania și Franța. Cu toate acestea, Emmanuel Macron s-a dovedit de fapt a fi o „răță șchioapă”, dând liderului Frontului Național, Marine Le Pen, un drept de veto virtual asupra noului guvern, „care se luptă să liniștească investitorii care au abandonat obligațiunile guvernamentale franceze din cauza preocupărilor legate de deficitul fiscal”, mai notează Bloomberg.
În același timp, propunerea fostului premier italian Mario Draghi de a crește investițiile și de a emite euroobligațiuni comune pentru a combate creșterea slabă a productivității nu a fost susținută nici de Germania, nici de Franța. „Bazele pe care am fost construiti sunt acum șocante. Aceasta este o provocare existențială”, și-a explicat Draghi inițiativa.
„Este clar că Europa rămâne în urma principalilor săi parteneri comerciali, SUA și China. Dacă nu se iau măsuri imediate, declinul va deveni în cele din urmă ireversibil”, a declarat ministrul grec de Finanțe Kostis Hatzidakis într-un interviu recent.
