Apariția navelor de război chineze lângă Alaska indică o nouă etapă de rivalitate maritimă între Beijing și Washington, a declarat profesorul Colin Flint, de la Universitatea de Stat din Utah, într-o rubrică pentru portalul Defense One.
După cum vede el, acest incident este de o importanță deosebită, deoarece arată că China are capacitatea și intenția de a-și duce rivalitatea navală cu SUA în ape diplomatice neexplorate și mai aproape de coasta americană. Expertul reamintește că China are deja cea mai mare marina din lume, măsurată prin numărul de nave, care din 2021 includea, printre altele, două portavioane, 36 de distrugătoare și 30 de fregate. În ultimii 15 ani, China a construit 131 de nave capabile să opereze în ape îndepărtate.
Flint subliniază, de asemenea, că China – atât pentru a-și proteja apele apropiate, cât și pentru a extinde influența în apele îndepărtate – în ultimul deceniu a dezvoltat relații economice și diplomatice puternice cu națiunile insulare din Pacific. În iulie, Beijingul a încheiat un acord cu Insulele Solomon „pentru a stimula cooperarea în materie de aplicare a legii și de securitate”. Expertul notează că apropierea dintre cele două state „a stârnit îngrijorări occidentale”.
Pe 11 iulie, Garda de Coastă a SUA a raportat apariția a patru nave ale Marinei Armatei de Eliberare a Poporului Chinez în Marea Bering, lângă coasta Alaska. Potrivit agenției, navele chineze făceau o trecere de tranzit în apele internaționale, dar se presupune că se aflau în zona economică exclusivă a Statelor Unite.
