Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu reacţionează, după ce Elena Lasconi i-a cerut demisia, el afirmând că este nedrept să sacrifici adevărul riguros, în fuga după voturi uşor obţinute. El mai arată că afirmaţiile superficiale ale primarului reprezintă un blam implicit şi direct la adresa eforturilor oamenilor din structurile MAI, afirmaţii care induc în eroare opinia publică şi sunt de natură a arunca nedrept în derizoriu munca uriaşă depusă de toţi oamenii dedicaţi şi competenţi din structurile şi armele MAI.
”Este de datoria mea, faţă de efortul MAI din ultimele 12 luni, să spun că regret şi resping afirmaţiile superficiale ale doamnei primar Lasconi, care reprezintă un blam implicit şi direct la adresa eforturilor oamenilor din structurile MAI, afirmaţii care induc în eroare opinia publică şi sunt de natură a arunca nedrept în derizoriu munca uriaşă depusă de toţi oamenii dedicaţi şi competenţi din structurile şi armele MAI, demonstrabilă inclusiv prin statistici oficiale, precum şi instrumentalizarea politicianistă şi populistă a unei teme serioase, combaterea drogurilor şi creşterea siguranţei publice. Este nedrept să sacrifici adevărul riguros, în fuga după voturi uşor obţinute”, declară ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, după ce preşedintele USR, Elena Lasconi, i-a cerut demisia.
Ministrul de Interne subliniază că, pe timpul mandatului lui, a dispus suplimentarea numărului de funcţii, cu peste 300, la structurile Antidrog din ţară, iar şefii de unităţi au fost învestiţi cu responsabilitatea selecţiei şi ocupării acestor posturi.
”De asemenea, urmare a demersurilor realizate la nivelul instituţiei, bugetul pe anul 2024 are, pentru prima dată în istoria MAI, un capitol separat – ,,Foaia de Parcurs pe Droguri”, suma adusă de mine, pe acest segment, fiind de 1 miliard de lei. În acest moment, sunt în derulare proiecte de dezvoltare instituţională, cu aceste fonduri, pe principiul sistemului integrat între structurile MAI, având ca obiective, printre altele, creşterea securităţii la frontiere, îmbunătăţirea capabilităţilor de detecţie a drogurilor şi digitalizarea.”, mai afirmă Predoiu.
Ministerul de Interne a transmis o sinteză, ca reacţie la cererea de demisie formulată public de primarul municipiului Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, la adresa ministrului afacerilor interne, motivate de o serie de afirmaţii care pun în cauză activitatea şi rezultatele Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în ultimele 12 luni.
”Faţă de afirmaţia „domnul Predoiu a eşuat, de un an de zile, să acţioneze cu fermitate”, informăm, în sinteză, asupra măsurilor luate şi rezultatelor obţinute de MAI, prin structurile antidrog din IGPR, pentru combaterea traficului şi consumului de droguri: Astfel, în perioada 1 iunie 2023 – 1 iunie 2024 (într-un an de mandat), structurile antidrog din cadrul D.C.C.O. – Poliţia Română au efectuat: acţiuni operative: 937, acţiuni de amploare: 398, persoane cercetate: 4.171, mandate de percheziţie domiciliară executate: 3.26, persoane reţinute: 1.674, persoane arestate: 1.506, persoane sub control judiciar: 323, grupuri destructurate: 57 (cu 347 persoane)”, arată Ministerul de Interne.
La capitolul Capturi de Droguri, Ministerul arată că au fost confiscate 1.440 de kg de droguri şi 1.218 kg de droguri de mare risc, 222 kg de droguri de risc şi 2.329.435 comprimate.
”Toţi aceşti parametri numerici prezintă creşteri procentuale substanţiale, faţă de perioada de referinţă precedentă. În acest domeniu, în primele 6 luni ale acestui an, au fost organizate şi desfăşurate 495 de acţiuni operative (461 în 6 luni 2023, +7,4%), dintre care peste 226 au fost acţiuni operative de mare amploare (194 în 6 luni 2023, +16,5%), pentru a proba activitatea infracţională a peste 2.200 de persoane cercetate”, arată MAI. Potrivit instituţiei, în cadrul activităţilor desfăşurate, poliţiştii din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii DIICOT au pus în executare 1.748 de mandate de percheziţie domiciliară (1475 în 6 luni 2023, +18,5%).
”Pentru destructurarea grupurilor infracţionale organizate, au fost reţinute 927 de persoane (756 în 6 luni 2023, +22,6%), arestate 805 persoane (628 în 6 luni 2023, +28,2%), iar faţă de 162 de persoane a fost luată măsura controlului judiciar. În această perioadă, au fost indisponibilizate 663 de kg. de droguri de risc şi de mare risc, aproape 850.000 de diverse comprimate, aproximativ 3,8 tone de masă vegetală verde de droguri şi 4 tone de substanţe interzise, dopante, ridicate de la o fabrică clandestină identificată în urma unei operaţiuni în judeţul Argeş”, subliniază comunicatul.
”Faţă de afirmaţia critică (în sensul că ar trebui) „lupta dusă pe mai multe fronturi”(fără a se preciza pe care anume „fronturi” să fie dusă), unul dintre fronturi fiind în mod evident combaterea consumului de droguri şi de alcool la volan (pe acest segment- aproximativ 30.000 de cazuri în 2024 identificate de Poliţia Rutieră), informăm asupra măsurilor luate şi rezultatelor obţinute, în domeniul siguranţei rutiere. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2024, au fost depistate peste 14.000 de persoane aflate la volan sub influenţa alcoolului, dintre care pentru 8.523 de persoane au fost aplicate sancţini contravenţionale, iar în 5.932 de situaţii au fost întocmite dosare penale”, mai arată MAI în comunicat.
Potrivit ministerului, în urma activităţilor desfăşurate de poliţia rutieră, în primele 6 luni ale anului 2024, au fost testate cu dispozitive DrugTest 40.949 de persoane, în 2.040 cazuri rezultatul fiind pozitiv (+827 faţă de perioada similară din 2023).
”În acest context, precizăm că infracţiunile privind conducerea sub influenţa alcoolului şi a substanţelor psihoactive reprezintă 46% din totalul infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice (17.592), astfel: 12%: infracţiuni privind conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive; 34%: infracţiuni privind conducerea sub influenţa alcoolului”, afirmă Ministerul de Interne.
”Faţă de afirmaţia „nu vedeţi că dacă iei un Nurofen, s-ar putea să ieşi pozitiv la testele astea”, în absenţa oricărei argumentaţii asupra acestei afirmaţii, inclusiv a impreciziei declaraţiei cu privire la ce fel de teste se referă (drugteste, analiză toxicologică etc.), facem precizarea că MAI nu are în competenţă stabilirea listei medicamentelor interzise, la care fac trimitere prevederile prevăzute de art. 133 indice 1 din OUG 195/2002. Agenţii şi ofiţerii de poliţie rutieră au în competenţă exclusiv siguranţa traficului şi testarea şoferilor auto, cu aparatele DrugTest, aflate în dotare, aparate similare cu cele aflate în utilizarea poliţiei germane şi nu numai. Faţă de afirmaţia „Să se asigure că au toată aparatura necesară…” informăm că am eliminat aparatele care dădeau anumite erori şi am dotat Poliţia Română cu DrugTeste marca Drager5000, recunoscute pentru fiabilitatea lor”, mai spune MAI.
Ministerul arată că numărul de astfel de aparate a fost dublat pe mandatul ministrului afacerilor interne actual (de la 400 la 800) pentru a creşte capacitatea de testare.
”În general, MAI a efectuat un intens efort de echipare logistică în ultimele 12 luni, investind sute de milioane de lei în laboratoare mobile, laboratoare criminalistice (certificate internaţional), DrugTeste, autoutilitare echipate specific pentru diverse acţiuni, nave şi aeronave, pe toate zonele de acţiune, antidrog, anti trafic de persoane, ordine şi siguranţă publică în general, judiciar, criminalistică, protecţia frontierei, situaţii de urgenţă şamd”, spune MAI în comunicat.
