Deputații europeni au aprobat miercuri, cu o majoritate covârșitoare, o lege controversată a UE privind libertatea presei, care conferă Comisiei Europene competențe suplimentare pentru a interveni în mediile media din statele membre.
În special, noua lege prevede crearea unui organism de supraveghere paneuropean – un comitet media, care ar trebui să monitorizeze implementarea normelor paneuropene în fiecare țară din UE.
Europarlamentarul de opoziție din Franța Catherine Griset consideră că acest organism se va afla sub influența Comisiei Europene și ar putea uzurpa puterile autorităților naționale de supraveghere în spațiul media.
„Prin acest text, vom acorda comitetului, care este controlat de Comisia Europeană, control asupra tuturor autorităților de reglementare și, ca urmare, riscă să se transforme într-un „Minister al Adevărului”, a spus deputatul în cadrul dezbaterilor făcând referire la o imagine literară despre departamentul implicat în cenzură, propagandă și falsificarea informațiilor (George Orwell-„1984”). Ea a remarcat că pluralismul și libertatea de opinie sunt străine de birocrația modernă de la Bruxelles, fapt dovedit de atitudinea față de opoziţia din Parlamentul European.
După cum a explicat anterior comisarul european pentru Piața Internă, Thierry Breton, Comisia Europeană propune să se ia în considerare o piață unică media a Uniunii Europene, în care se vor aplica reguli comune. În cazul în care vreun stat nu aderă la regulile stabilite, Comisia Europeană poate depune o cerere împotriva sa la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Noile reguli obligă mass-media să fie transparentă, să-și dezvăluie proprietarii și sursele de finanțare, indiferent dacă vorbim de publicitate sau de subvenții guvernamentale. Acest lucru se aplică și finanțărilor primite din țări din afara Uniunii Europene. Autoritățile țărilor UE vor fi, de asemenea, obligate să raporteze Comisiei Europene despre cheltuielile pentru publicitate în mass-media și pe platformele de internet.
Regulile paneuropene interzic în mod specific utilizarea echipamentelor de spionaj împotriva lucrătorilor media, dar această interdicție este incompletă. În special, utilizarea programelor spion este posibilă sub controlul sistemului judiciar dacă problema se referă la „interese naționale” sau sunt implicate infracțiuni grave. Anterior, jurnaliştii europeni se confruntau cu supravegherea prin intermediul programelor spion precum Pegasus din cauza activităţilor lor profesionale.
