Elitele prădătoare au favorizat în România o societate bazată pe modelul extractiv şi pe leviathanul de hârtie, vina fiind şi a trei componente din societatea românească, a afirmat, marţi, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, în cadrul Galei aniversare 5 ani de la publicarea primului număr din revista exclusiv print Cronicile.
„În România, elitele prădătoare au favorizat o societate bazată pe modelul extractiv şi pe leviathanul de hârtie, dar vina este şi a trei componente, după părerea mea, din societatea românească. Prima vină o poartă partidele de stânga care deşi au favorizat un stat puternic, au căutat să slăbească pe orice cale societatea civilă. A doua vină o au partidele de dreapta sau de centru-dreapta, care au sprijinit societatea civilă, dar nu au înţeles şi nu înţeleg nici astăzi când vorbim importanţa unui stat puternic. Uitaţi-vă la discuţiile cu „statul gras”, cu „să tăiem cheltuielile”, de oameni care nu pun pixul pe hârtie şi să vadă ce se poate şi ce nu se poate tăia. Şi al treilea lucru este că societatea civilă din România are două handicapuri culturale majore. Deşi sociologii români şi străini îi cataloghează pe români în general ca fiind colectivişti, puţină lume remarcă faptul că este vorba de un colectivism lipsit de solidaritate. Şi asta o vedem limpede: bătrânilor nu le pasă de tineri şi viceversa, moldovenilor nu le pasă de munteni şi vice-versa, bogaţilor nu le pasă de săraci, celor educaţi nu le pasă de cei needucaţi şi aşa mai departe. De fapt, colectivismul românesc este unul de sorginte rurală, în care îţi este apropiată doar familia, iar toţi ceilalţi nu contează. Pe de altă parte, nu greşesc, cred eu, nici cei care îi consideră pe români ca fiind mai degrabă individualişti”, a spus Valentin Lazea, făcând referire la un articol publicat în Revista Cronicile Curs de Guvernare.
Articolul are la bază două cărţi ale autorilor Daron Acemoglu şi James A. Robinson: „De ce eşuează naţiunile” şi „Coridorul îngust”.
În volumul „Coridorul îngust” (2019), Acemoglu şi Robinson analizează puterea statelor plecând de la conceptul de Leviathan, al filosofului englez din secolul al XVII-lea Thomas Hobbes. Acesta pleda, la vremea sa, pentru un stat puternic, chiar monstruos de puternic (Leviathan), pentru a-i feri pe cetăţeni de viaţa „solitară, săracă, neplăcută, brutală şi scurtă”, definitorie pentru acea perioadă. Pornind de la acest concept, Acemoglu şi Robinson identifică patru tipuri posibile de state. Unul dintre cele patru tipuri de state este Leviathanul de hârtie, un stat deopotrivă despotic şi ineficient iar Valentin Lazea consideră, în articolul din revista citată, că România se află în această situaţie iar alt exemplu concludent este Argentina.
În cadrul evenimentului de marţi, Valentin Lazea a afirmat că îi vede pe români ca fiind mai degrabă individualişti, precizând că poate da „zeci de exemple de individualism, începând cu sporturile individuale, unde excelăm, în timp ce la cele de echipă nu, trecând prin politică şi aşa mai departe”.
„Numai că e vorba şi aici de un individualism lipsit de iniţiativă. Aşadar, cât timp nu adresăm aceste trei probleme: partide de stânga anti-societate civilă, partide de dreapta anti-stat, societate civilă caracterizată prin colectivism fără de solidaritate şi de individualism fără iniţiativă, România nu poate aspira să semene cu Danemarca sau cu orice alt stat dezvoltat”, a mai spus Valentin Lazea.
