Diferenţa de preţ între ţiţeiul kazah (KEBCO) şi cel rusesc (Urals) a scăzut dramatic din cauza cererii reduse a companiilor europene de rafinare, care sunt îngrijorate de intensificarea vigilenţei autorităţilor cu privire la livrările de petrol din porturile ruseşti, au declarat pentru Reuters mai mulţi traderi de pe piaţa petrolieră.
Aceste evoluţii arată cum sancţiunile care vizează Rusia afectează şi alţi producători de petrol şi chiar companii din SUA şi UE care extrag petrol în Kazahstan.
În 2022, Kazahstanul, care se bazează pe porturile ruseşti pentru cea mai mare parte a exporturilor sale petroliere, a decis să schimbe denumirea pentru ţiţeiul său care trece prin conductele grupului rus Transneft în KEBCO (Kazakhstan Export Blend Crude Oil) pentru a-l diferenţia de ţiţeiul rusesc Urals.
Din punct de vedere al calităţii, petrolul KEBCO este similar cu Urals. Înainte de invazia rusească din Ucraina, petrolul kazah se tranzacţiona la acelaşi nivel de preţ ca şi ţiţeiul Urals şi nu avea un nume distinct. În prezent, petrolul KEBCO este expediat din poturile ruseşti Novorossiisk (de la Marea Neagră) şi Ust-Luga (de la Marea Baltică) precum şi via ramura nordică a oleoductului Drujba, până în Germania.
SUA şi UE au clarificat anterior că petrolul din ţările terţe, care tranzitează prin Rusia, nu este supus la sancţiuni. Cu toate acestea, multe companii de rafinare din UE dau dovadă de o prudenţă exagerată şi se abţin să cumpere orice fel de petrol care este încărcat din porturile ruseşti.
Potrivit datelor analizate de Reuters, în luna octombrie diferenţa de preţ dintre ţiţeiul kazah şi cel rusesc cu livrare în Italia şi Turcia a scăzut până la 1,3 dolari per baril, de la o primă de 16,7 dolari per baril în luna ianuarie 2023.
