Măsurile fiscale bugetare, preconizate de Guvern, „ar diminua şi mai mult capacitatea muzeului nostru şi a altor muzee, cu care noi colaborăm la diverse proiecte, de a-şi îndeplini misiunea într-un mediu cultural extins la nivelul întregii Uniuni Europene”, este mesajul transmis de Consiliile ştiinţific şi de administraţie ale Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) prim-ministrului Marcel Ciolacu, într-o scrisoare deschisă.
Consiliile ştiinţific şi de administraţie ale Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) se alătură luărilor de poziţie exprimate de ministrul Culturii, Raluca Turcan, de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, de Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, de Reţeaua Naţională a Muzeelor cu privire la consecinţele grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural.
Conform textului scrisoarii, „activând în cel mai important muzeu de artă al ţării ne-am confruntat şi ne confruntăm şi noi, ca şi alte muzee, cu problemele specifice ale acestui domeniu, acumulate în ultimele trei decenii: subfinanţarea şi lipsa acută de personal. Acestea pun în pericol cel mai important patrimoniu de artă al ţării sub aspectul lipsei personalului care ar trebui să asigure studierea, conservarea, restaurarea şi securitatea operelor de artă, precum şi realizarea activităţilor corespunzătoare valorificării patrimoniului de artă pe linie cultural-artistică şi educativă”.
Semnatarii precizează că România că alocarea de bugete reduse dar şi restricţiile cu privire la angajarea personalului necesar în ultimii ani „subminează capacitatea MNAR de a atinge standardele calitative şi cantitative necesare funcţionării instituţionale”.
„Măsurile preconizate ar diminua însă şi mai mult capacitatea muzeului nostru şi a altor muzee, cu care noi colaborăm la diverse proiecte, de a-şi îndeplini misiunea într-un mediu cultural extins la nivelul întregii Uniuni Europene, şi, prin efectele globalizării, la nivelul întregii lumi dar, înainte de orice, de îndeplinirea funcţiilor legale, derivate din obligaţiile constituţionale ale statului român de a asigura „protejarea şi conservarea moştenirii culturale” – Constituţia României, art. 33 alin. (3). Prin urmare, este de datoria noastră profesională şi de conştiinţă să vă semnalăm că patrimoniul cultural al ţării noastre va fi şi mai mult periclitat de preconizatele măsuri. În mod cert, efectele vor fi drastic negative atât în plan naţional cât şi pe plan internaţional în condiţiile în care o serie de proiecte sunt deja angajate pe termen scurt, mediu şi lung. În primul rând, patrimoniul naţional cultural, pe care generaţiile de acum l-au moştenit şi pe care sunt obligate să-l transmită generaţiilor următoare, va avea de suferit prin neasigurarea personalului necesar care să asigure buna lui gestionare şi prin dezorganizarea unui sistem cultural conceput să răspundă nevoilor sale reale”, se arată în scrisoare deschisă semnată de Consiliul Ştiinţific, Consiliul de Administraţie şi directorul general Călin Stegerean.
