Măsurile fiscale avute în vedere de autorităţi pentru creşterea veniturilor bugetare sunt sursa principală de incertitudini crescute pentru inflaţie, avertizează BNR, care aduce în discuţie şi încetinirea economiei.
„Actuala perspectivă a inflaţiei este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare“, a transmis ieri BNR după şedinţa de politică monetară.
Incertitudini şi riscuri majore decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, date fiind execuţia bugetară din primul semestru (S1) şi majorările salariale recente din sectorul public, dar şi pachetul de măsuri fiscal-bugetare, ce va fi probabil adoptat pentru consolidarea bugetară, a cărui configuraţie finală este deocamdată necunoscută, susţine banca centrală.
Atenţionările BNR vin în urma măsurilor avute în vedere de coaliţia de guvernare PSD-PNL pentru a corecta derapajul bugetar din S1, care vizează în principal creşteri de taxe şi taxe noi, şi mai puţin tăierea consistentă a cheltuielilor bugetare.
Majorările de taxe vin într-un context caracterizat de o inflaţie care a rămas la două cifre în S1, la peste 10%. În plus şi economia a încetinit, iar majorările de taxe nu ar face decât să tragă şi mai mult în jos PIB-ul.
„Cele mai recente date şi analize indică o creştere modestă a economiei în trimestrele doi şi trei din 2023, şi mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menţinerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.“
Perspectiva continuării scăderii inflaţiei, în timp ce economia „creşte modest“ (dinamica PIB fiind la un nivel relativ scăzut, după încetinirea peste aşteptări din primul trimestru), iar creditarea continuă să ìdecelereze relativ alertî au determinat BNR să menţină dobânda-cheie la 7% la cea de-a şasea şedinţă de politică monetară din acest an.
