Un grup de 33 de parlamentari ai Partidului Naţional Liberal a depus la Senat un proiect de lege care creează cadrul juridic al utilizării semnăturii electronice şi stabileşte care sunt efectele juridice ale fiecărui tip de semnătură electronică.
Printre semnatari se numără preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a deţinut până luna aceasta portofoliul Digitalizării din Guvern, preşedintele Comisiei pentru Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Ioan-Sabin Sărmaş, şi preşedintele Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru Automatizare şi viitorul muncii, George Tuţă, se arată într-un comunicat de presă al PNL.
Proiectul va fi dezbătut de Parlament în procedură de urgenţă.
„Normele actuale sunt depăşite de realităţile pieţei şi de evoluţiile tehnologice, fiind adoptate acum 22 de ani, astfel încât acestea nu mai răspund provocărilor actuale. În plus, se trasează cadrul legal pentru următoarea inovaţie care va avea loc în tot spaţiul european: identitatea digitală”, se menţionează în comunicat.
O noutate adusă de proiectul de lege este faptul că, în anumite condiţii, semnătura electronică va avea efecte juridice identice cu semnătura olografă, de mână. De asemenea, sunt clarificate condiţiile de utilizare şi efectele juridice ale tuturor tipurilor de semnătură electronică, în funcţie de gradul de încredere al fiecăreia, semnătura electronică simplă, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică calificată, care prezintă cel mai înalt grad de încredere.
În plus, noua lege defineşte semnătura electronică simplă şi reglementează un nou tip de semnătură electronică, aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituţie publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcţionarilor publici din cadrul acelei entităţi, ci şi cetăţenilor.
Potrivit comunicatului, proiectul de lege răspunde necesităţilor pieţei şi oferă companiilor posibilitatea de a agrea în relaţiile dintre ele efectele juridice pe care înţeleg să le confere semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice simple.
„Având în vedere sensibilitatea informaţiilor private implicate, proiectul acordă o atenţie deosebită protecţiei datelor cu caracter personal, necesităţii impunerii unor măsuri sporite de securitate cibernetică şi protecţiei utilizatorilor semnăturii electronice. Din acest motiv, legea conţine şi sancţiuni. Astfel, legea trasează întreg cadrul normativ în care se vor derula serviciile de încredere şi condiţiile de dobândire, în România, a calităţii de prestator de servicii de încredere”, subliniază comunicatul PNL.
Proiectul de lege a fost depus la Senat în data de 28 iunie şi a fost semnat de doi senatori şi 31 de deputaţi PNL.
