Companiile private chineze militare și de securitate joacă un rol din ce în ce mai important pe măsură ce Beijingul își extinde prezența în lume, scrie The Wall Street Journal. Interesul pentru activitățile acestor structuri din țările în curs de dezvoltare din Africa și Asia crește pe fondul situației cu PMC-ul rus Wagner.
PMC-urile chineze, ca și cele rusești, au „legături neevidente” cu forțele armate ale țărilor lor și, de asemenea, desfășoară „misiuni secrete” în statele în care Beijingul are interese. Dar pe aceasta, conform experților militari intervievați de publicație, asemănarea lor se termină.
Spre deosebire de luptătorii Wagner, care sunt bine echipați cu echipamente militare, companiile chineze îndeplinesc în principal funcții de securitate, care, de regulă, nu necesită arme letale. Atunci când desfășoară misiuni mai periculoase în străinătate, PMC-urile chineze acționează ca consultanți și angajează personal local care poate fi deja înarmat.
Wagneriții au acționat ca o „armată din umbră” în Siria, Republica Centrafricană și Mali, sau ca mercenari însărcinați cu protejarea instituțiilor guvernamentale și a conducerii înalte a țărilor pe care „Moscova vrea să le protejeze”; grupul are legături și cu structuri comerciale din aceste țări. Sarcina PMC-urilor chineze este în principal de a oferi securitate în străinătate pentru angajații marilor întreprinderi de stat, cum ar fi China Ocean Shipping și China Road and Bridge. Multe companii chineze care operează în alte țări se poziționează adesea ca întreprinderi de afaceri multinaționale și încearcă „să minimizeze rolul Partidului Comunist în activitățile lor”. PMC-urile fac contrariul și nu ascund legăturile cu Partidul Comunist, notează WSJ.
Ziarul citează ca exemplu firma de securitate Huaxin Zhongan. Site-ul său web afirmă că angajații care, printre altele, protejează navele comerciale de pirați în Golful Aden, pot purta arme de foc, dar pentru a le folosi, trebuie să obțineți permisiunea autorităților chineze.
Unele dintre proiectele internaționale ale Chinei „prezintă ținte tentante” pentru teroriști, scrie WSJ, citând analiști. Publicația amintește de explozia de la un hotel din orașul pakistanez Quetta în 2021 (conform publicației, ținta atacului ar fi putut fi ambasadorul chinez care se afla în clădire), răpirea în 2012 a lucrătorilor rutieri chinezi din Sudanul de Sud pentru răscumpărare și uciderea în martie a acestui an a nouă cetățeni chinezi într-o mină de aur din Republica Centrafricană. După cum notează WSJ, Beijingul se află într-o poziție dificilă: autoritățile doresc să asigure siguranța cetățenilor lor și proiectele economice din străinătate, dar în același timp caută să respecte principiul neamestenței în afacerile interne ale altor țări.
„Beijing a văzut direct că concentrarea asupra dezvoltării economice și a principiului neintervenției nu poate proteja pe deplin lucrătorii și infrastructura chinezi de violența criminală și politică”, este citat academicianul italian Alessandro Arduino pentru WSJ. Potrivit acestuia, PMC-urile sunt chemate să „umple golul” apărut din cauza respectării politicii de neintervenție a Beijingului și a absenței armatei chineze în alte țări.
Potrivit revistei The Diplomat, China a crescut numărul firmelor private de securitate la mijlocul anilor 2010, concentrându-se pe PMC-urile occidentale și grupul rus Wagner. Odată cu implicarea wagneriților în luptele din Ucraina și întărirea legăturilor Beijingului cu țările africane, participarea PMC-urilor chineze la asigurarea securității în aceste state devine din ce în ce mai vizibilă, notează ziarul. În 2018, revista a scris că la acel moment erau înregistrate 5 mii de PMC chinezi, dintre care mai puțin de 20 aveau dreptul de a lucra în străinătate.
