Astăzi (luni-n.red) la Strasbourg s-a adoptat poziția Parlamentului European referitoare la propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Raportul adoptat prevede o serie de obiective ambițioase, precum:« interzicerea din 2026 a sistemelor de încălzire pe baza de gaz natural în clădirile noi« toate clădirile noi să aibă emisii 0 de la 1 ianuarie 2028 (cele publice de la 1 ianuarie 2026)« clădirile publice să atingă cel puțîn clasa E de performanță energetică de la 1 ianuarie 2027 și de la 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa D « clădirile rezidențiale să atingă cel puțin clasa E de performanță de la 1 ianuarie 2030 și cel puțin clasa D de la 1 ianuarie 2033« până în 2050 parcul imobiliar al UE să aibă emisii zero Aș fi susținut aceste ambiții dacă ar fi trecut și amendamentele care ar fi asigurat statelor membre finanțarea necesară atingerii lor, în special amendamentul prin care solicitam instrumente financiare suplimentare în exercițiul financiar următor 2028-2034, afirmă pe Facebook europarlamentarul PNL Dan Motreanu.
În România 8 din 10 clădiri necesită renovare energetică, fiind construite înainte de 1980. Bineînțeles că aceste clădiri trebuie eficientizare energetic, însă consider că nu putem împovăra cetățenii să se angajeze, fără sprijinul necesar, în activități de renovare care necesită costuri ce le depășesc considerabil veniturile.În exercițiul financiar actual, 2021-2027, dispunem într-adevăr de 2,2 miliarde de euro în PNRR pentru a renova aproximativ 4300 de clădiri publice și blocuri de locuințe până în 2026 precum și de fonduri din cadrul politicii de coeziune, însă pentru a ne angaja la obiectivele susținute de majoritatea din plen de astăzi, consider avem nevoie de instrumente financiare europene clare, solide și pe termen lung.Am susținut de asemenea amendamente care vizau extinderea definiței gospodăriilor vulnerabile și includerea energiei nucleare, pe lângă energia regenerabilă, ca surse de energie pentru clădirile cu emisii 0. Din păcate, aceste amendamente au fost respinse de majoritatea ”verde” din Parlamentul European, formată din grupul Verzilor, cel al Socialiștilor și o parte din grupul Renew, precizează Motreanu.
