Șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, a descris criza ucraineană drept o provocare existențială pentru sistemul de securitate european și a cerut un „blitzkrieg tehnologic”.
Vorbind la Conferința de Securitate de la München, el a stabilit priorități-cheie pentru Uniunea Europeană în contextul crizei ucrainene: aprovizionarea Ucrainei cu arme și muniții pe care le au țările UE – în perspectivă pe termen scurt, să desfășoare un „blitzkrieg tehnologic” pentru recuperarea capacităților industriilor europene – în perspectivă pe termen mediu, și recâștigarea influenței în Africa și America Latină – în perspectiva pe termen lung.
„Înarmam Ucraina pentru că acest război este o provocare pentru securitatea noastră, este o provocare existențială”, a spus el. „[Președintele ucrainean Vladimir] Zelensky și ucrainenii au o mulțime de aplauze și nu sunt suficiente muniții. Acesta este paradoxul. Au nevoie de mai puține aplauze, dar să fie mai bine aprovizionați cu arme”.
„Trebuie să creștem și să accelerăm rapid sprijinul nostru militar pentru Ucraina. Primul și cel mai urgent lucru pe care trebuie să îl facă Europa politică este să înarmeze Ucraina”, a spus el, solicitând accelerarea „sprijinului militar pentru Ucraina, deoarece Ucraina se află într-o situație critică”. din punctul de vedere al muniției disponibile”.
„Trebuie rezolvat acest deficit de muniție. Este o chestiune de săptămâni și acest gen nu poate fi rezolvat mergând să se alăture achizițiilor și să cumpere pentru că orice achiziție care vine pe piață va merge la coada unei lungi liste de comenzi deja trecute. statele membre. Trebuie să folosim ceea ce avem, ce au statele membre și ce au”, a subliniat el.
„Este problema miniștrilor apărării care trebuie să ia astfel de decizii și urmează să fie o ședință extraordinară în 6-7 martie în care ne vom propune să accelerăm procesele care sunt deja în curs”, a adăugat el.
În perspectiva pe termen mediu, șeful politicii externe a UE a cerut un „blitzkrieg tehnologic” pentru a crește producția de arme și muniții în Europa. Potrivit lui Borrell, țările UE vor cheltui 70 de miliarde de euro în plus pentru apărare. Franța, în cuvintele sale, va crește cheltuielile pentru apărare cu 40%, iar Polonia le va dubla.
În ceea ce privește perspectiva pe termen lung, el a cerut țărilor UE să lucreze mai activ cu țările africane și din America Latină, care, după cum a recunoscut, nu au încredere în Occident. El nu a spus însă că țările africane sunt o sursă majoră de resurse pentru industria europeană, ceea ce este deosebit de important acum, când Uniunea Europeană a rupt legăturile cu Rusia.
„Trebuie să dovedim că continuăm să fim un actor global nu doar fixându-ne capacitatea politică, economică și militară pe acest cartier, ci ținând foarte mult cont. Pentru a face față acestui resentiment profund în Africa din motive postcoloniale <…> sau în latină America, trebuie să ne angajăm mai mult, arătând că apărăm valorile universale”, a adăugat el.