László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), s-a pronunţat, luni, împotriva acţiunilor de instigare la ură şi violenţă ale unor organizaţii româneşti extremiste, printr-un comunicat remis agenţiei ungare de presă MTI.
Preşedintele CNMT a menţionat că “organizaţia Calea Neamului, o organizaţie extrem de şovină şi care urăşte maghiarii” a anunţat o paradă festivă la Târgu Secuiesc, cu ocazia zilei de 1 decembrie. În invitaţia publicată pe pagina sa de socializare, organizatorul menţionează că se merge în oraşul în care “la 1 decembrie 2015, extremiştii au încercat să ne omoare cu o bombă improvizată”, într-un loc “care doreşte să fie o enclavă etnică” şi care este “unul dintre cele mai importante centre ale iredentismului”.
Politicianul a menţionat că “provocatorii” de la Târgu Secuiesc sunt aceleaşi persoane care organizează, din când în când, câte un eveniment extremist în cimitirul militar din Valea Uzului. La ultima lor acţiune provocatoare, la data de 23 octombrie, aceştia au continuat tradiţia fascismului românesc prin crearea unei asociaţii denumite Frăţia Crucilor, care a declarat că “nu se supune niciunei instanţe”, adică este deasupra ordinii constituţionale a statului.
“Putem pune pe bună dreptate întrebarea, cine şi ce interes are să creeze tensiuni interetnice într-o zonă aflată aproape de războiul din Ucraina?
“Avem tot dreptul să ne aşteptăm ca Guvernul României, precum şi preşedintele Klaus Iohannis să împiedice discursul de ură al partidului AUR şi al celor de la Calea Neamului, precum şi acţiunile de incitare la violenţă”, se arată în declaraţia lui László Tőkés.
“Noi, maghiarii, înţelegem bucuria pe care o simt fraţii noştri români cu ocazia sărbătorii lor naţionale. Cu toate acestea, în spiritul respectului reciproc, ne putem aştepta, pe bună dreptate, ca şi ei să accepte durerea care ne-a fost cauzată de înfrângerea istorică suferită, una catastrofală. Mai mult decât atât, ne-am aştepta ca promisiunile pe care părinţii Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 le-au făcut în direcţia maghiarilor din Transilvania să fie, în sfârşit, respectate în România Mare”.
În timpul Marii Adunări de la Alba Iulia, care a avut loc în 1918, aproximativ 100 000 de delegaţi ai românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria au declarat unilateral unirea dintre România şi teritoriilor locuite de ei. Rezoluţia adoptată de adunare promitea libertate deplină, administrare şi justiţie în limba maternă, precum şi reprezentare proporţională a popoarelor care aderau la România.
