Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a declarat, printr-o rezoluţie, că sprijină aderarea României la spaţiul Schengen, dar că şansele de aderare ar fi mult mai bune dacă guvernul român ar accepta soluţionarea unor probleme importante care ţin de comunitatea maghiară.
Rezoluţia CNMT a fost transmisă agenţiei ungare de presă MTI duminică. Potrivit documentului, soluţionarea problemelor maghiarilor este posibilă doar printr-un dialog onest, care trebuie să includă şi realizarea autodeterminării şi autonomiei comunităţii.
CNMT a menţionat, de asemenea, că atunci când România a aderat în 2007 la UE, Uniunea Europeană a stabilit o listă de sarcini pentru ţară, pe care s-au regăsit mai multe aspecte cu privire la comunităţile naţionale.
“Trebuie să constatăm, cu tristeţe, că România nu şi-a îndeplinit angajamentele cu privire la domeniul restituirilor, universitatea şi învăţământul superior de stat în limba maghiară şi educaţia ceangăilor”, se arată în rezoluţie. Cu toate acestea, potrivit consiliului, cel mai îngrijorător lucru este faptul că în ultimii 30 de ani, în ciuda presiunii de a demonstra că România a meritat integrarea, sentimentul anti-maghiar nu a scăzut, iar cazurile de incitare împotriva maghiarilor nu au fost pedepsite în mod corespunzător.
“Este trist şi îngrijorător şi faptul că în ultimii ani, incitări la ură şi discursuri de ură la adresa maghiarilor au avut loc şi la nivel de prim-ministru şi de preşedinte de stat”, se mai precizează în rezoluţie.
Cu toate acestea, consiliul a subliniat că susţine aderarea României la spaţiul Schengen, însă şi acum – la fel ca în cazul aderării la Consiliul Europei, la NATO şi la Uniunea Europeană – aderarea trebuie să fie o decizie bazată pe performanţă, care să ţină cont nu numai de promisiunile elitei politice, ci şi de dezvoltarea reală a ţării.
Anterior, presa din România a dedicat mult spaţiu poziţiei Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care a solicitat ministerelor de externe ale statelor membre ale spaţiului Schengen ca înainte de a decide cu privire la primirea României să solicite informaţii de la liderii bisericilor maghiare şi de la organizaţiile de reprezentare a intereselor maghiare din România despre situaţia din ţară a drepturilor fundamentale ale omului, printre care şi a drepturilor minorităţilor naţionale.
O decizie cu privire la aderarea la Schengen a României, Bulgariei şi Croaţiei poate fi luată la cadrul şedinţei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a Uniunii Europene, din 8 decembrie. Până acum, Olanda, Suedia şi Austria şi-au exprimat rezervele cu privire la aderarea României.
În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc miercuri, la Riga, preşedintele român Klaus Iohannis a amintit şi posibilitatea unei amânări. Şeful de stat a afirmat că nu ar fi de folos nimănui dacă România ar forţa ca votul să aibă loc, însă decizia luată să nu fie cea aşteptată.
