După o pauză de peste zece ani, noua sesiune a Comisiei mixte româno-ungare pentru minorităţi, care are ca scop identificarea şi rezolvarea problemelor minorităţii maghiare din România şi a minorităţii române din Ungaria, a început luni, la Bucureşti, cu întâlnirea copreşedinţilor, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Partea ungară aşteaptă soluţii, printre altele, la probleme precum retrocedarea, discursul urii pe stadioane, cazul liceul catolic din Târgu-Mureş, al învăţământului superior medical în limba maghiară şi utilizarea simbolurilor, a declarat telefonic agenţiei ungare de presă MTI Ferenc Kalmár, trimisul special al ministrului şi copreşedintele ungar al comisiei.
El a reamintit: conform tratatului de bază româno-ungar semnat în 1996, comisia mixtă compusă din experţi şi reprezentanţi ai ministerelor competente, care urmează să fie înfiinţată pentru a rezolva problemele minorităţilor naţionale, trebuie să se reunească cel puţin o dată pe an pentru a propune soluţii la problemele apărute. Procesul-verbal al ultimei reuniuni a fost semnat în 2009. Partea ungară nu a mai fost dispus să semneze procesul-verbal al celei de-a opta reuniuni a comisiei, care a avut loc în 2011, deoarece comisia nu a discutat 18 din probleme ridicate de această parte.
Anul trecut, la Gyula, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó a convenit cu şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, să relanseze cadrul instituţional al dialogului interstatal privind situaţia minorităţilor. Totodată, Ferenc Kalmár şi Iulia Matei, copreşedinţii de atunci ai comisiei, au semnat procesul-verbal al celei de-a opta sesiuni, care a inclus şi angajamentul de a lua în discuţie cele 18 puncte asupra cărora nu s-a ajuns la un acord de-a lungul anilor, completându-le cu problemele apărute între timp.
Ferenc Kalmár s-a întâlnit, luni, cu actualul copreşedinte român al Comisiei mixte pentru minorităţi, secretarul de stat Daniela Gitman, pentru a pregăti sesiunea plenară a comisiei compuse din 30 de membri, care va avea loc în primăvara anului viitor. Partea română a propus o nouă structură a procesului-verbal, în privinţa căreia Ferenc Kalmár a declarat că partea ungară trebuie mai întâi să examineze dacă problemele cu care se confruntă comunitatea maghiară din România se încadrează în noua structură propusă de partea română (care se concentrează pe măsurile ce servesc păstrarea identităţii) şi, dacă este necesar, să propună o completare partenerului său de discuţii.
La întrebarea privind aşteptările sale faţă de reluarea dialogului după o pauză de mai bine de zece ani, care ar trebui să găsească răspunsuri la “moştenirea istorică” a celor 18 probleme nesoluţionate şi la multe alte probleme care au apărut de atunci, trimisul special al ministrului a declarat că dialogul trebuie menţinut neapărat şi că orice discuţie trebuie începută cu speranţa de a ajunge la un acord.
